În perioada 16-17 noiembrie 2018, a avut loc la Universitatea de Vest din Timișoara, a doua ediție a Conferinţei Naţionale a Societății Române pentru Astronomie Culturală (SRPAC). Evenimentul a avut următoarele secțiuni:

1Arheoastronomia (situri istorice aliniate astronomic)

2.Gnomonica (cadrane solare din regiune, istoria cadranelor solare, etc.)

3.Istoria astronomiei (evenimente, personalități, descoperiri din trecut cu relevanță astronomică)

4.Etnoastronomia (astronomia în societatea umană actuală: simboluri, mituri, folclor)

5.Impactul astronomiei asupra vieții umane (poluarea luminoasă, etc.)

6.Astronomia și educația

        Conferinţa Naţională a fost un bun prilej pentru participanţii din țară și din străinătate (Serbia şi Ungaria) să își prezinte lucrările deosebit de interesante și să efectueze o vizită la Muzeul Naţional al Banatului, având ca obiectiv Sanctuarul Neolitic de la Parţa. Sanctuarul a fost descoperit în anul 1978, lângă Parţa, la câţiva kilometri de Timişoara, și  a fost mutat la Muzeul Banatului în 1980. Sanctuarul este unic în România și unul dintre puținele din Europa complet restaurate. Vestigiile sunt păstrate la Muzeul Banatului din Timișoara, a cărui clădire principală, Castelul Huniade, este în faza de reabilitare. Vechi de 6.000 de ani, Sanctuarul cuprinde între altele o cameră în care se aduceau ofrandele și un perete folosit pe post de calendar solar. Acesta este singurul monument istoric din Europa care a fost luat bucată cu bucată și reconstituit într-un muzeu.

Un alt exemplu al legăturii dintre oameni şi astronomie îl constituie astronomia egipteană. În timpuri preistorice s-au construit piramide utilizând alinierea după constelaţii precum Orion şi Ursa Mare. Unele temple erau construite în aşa fel încât razele Soarelui să lumineze un anumit zeu în timpul unor ceremonii, sau să marcheze o anumita stea care răsărea sau apunea la momentul începerii culesului recoltei. Acesta este cazul Marii Piramide, a cărei tunele indică spre constelaţia Orion, şi care se presupune că era folosită în timpul ceremonialului de înălţare a faraonului şi era strâns legată de ritualul mumificării.

        În cadrul conferinţei, delegaţia noastră a prezentat următoarele lucrări: „Numitorul comun al astronomiei şi medicinei”/ prof. Ioan Adam, „Proiecte privind asteroizii şi impactul lor pentru educaţie”/ prof. Ivona Măgdăliniş, „Cerul în activitatea cotidiană a bunicilor şi străbunicilor noştri”/ prof.Maria Giuşcă şi educ.Diana Scîntei.

        La finalul conferinţei s-a acordat premiul de excelență pentru întreaga activitate în domeniul astronomiei culturale astrofizicianului Virgil V.Scurtu, o personalitate din domeniul astronomiei. Nominalizarea a fost efectuată de preşedintele AAS şi a fost acceptată de organizatorii manifestării.

        Evenimentul de anul acesta a fost colocat cu un Concurs de Astronomie Practică. Societatea Română pentru Astronomie Culturală împreună cu Facultatea de Matematică și Informatică și Departamentul pentru Cercetare Științifică și Creație Universitară din cadrul Universității de Vest din Timișoara a organizat pe 17 noiembrie 2018 prima ediție a Concursului de Astronomie „Ioan Curea”. Concursul a avut două categorii:

1. Concursul de Astronomie practică a avut două probe (una pentru cerul nopții și alta pentru Soare) împărțite în două secțiuni (observațională și orientare) şi s-a desfășurat la Planetariul Facultății de Matematică și Informatică din cadrul UVT. La această categorie Asociaţia Astronomică „Sirius” a avut doi participanţi care au obţinut: Premiul II – Alexandru Vătămanu, clasa a XI-a / C.N. „Gheorghe Roşca Codreanu” Bârlad, Menţiune – Paul Gabriel Oprea, clasa a XII-a / Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad. Consider că a fost o bună ocazie pentru verificarea stadiului de pregătire în perspectiva Olimpiadei de Astronomie şi Astrofizică.
2. Concursul de AstroCreație cu patru secțiuni:

• • pictură/desen cu tematică astronomică
  • astrofotografie prin telescop sau doar cu aparat foto
  • machete ale unor observatoare, situri istorice cu importanță în astronomie
  • literatură (proză/poezie) cu tematică astronomică

Conform Regulamentului, la acest concurs pot participa: elevi de gimnaziu (clasele V-VIII) sau liceu (clasele IX-XII) și studenți din toată țara. Elevii şi studenţii premiaţi au primit calendarul 2019 TIMPUL SOARELUI şi lucrări cu specific astronomic.

         Menţionez că în cadrul activităţilor de stand, au fost oferite participanţilor şi vizitatorilor pliante AAS şi revista „Paşi spre infinit”. Mulţumim şi pe această cale organizatorilor pentru condiţiile asigurate, pentru prietenie şi momentele plăcute din perioada evenimentului!

             Preşedinte AAS, prof. IOAN ADAM

Galerie foto: