În ciuda crizei pandemice, elevilor li s-a oferit oportunitatea de a participa la un experiment internațional interactiv, didactic și colaborativ. Proiectul ERATHOSTENES este inițiat de Departamentul de Fizică, Facultatea de Științe Naturale, Universitatea din Buenos Aires (Argentina), Laboratorul Pie-Auger, Universitatea Națională Tehnologică, Regional Mendoza (Argentina) și Argentina Physical Society. Continuă să citești
Modul în care vedem corpurile și fenomenele din spațiu depinde de ce lungimi de undă ale spectrului electromagnetic sunt recepționate de telescop. Imaginea în infraroșu arată ceea ce este ascuns în spatele prafului cosmic, în lumina din vizibil. Continuă să citești
Fenomene astronomice în luna noiembrie
/Datele din acest calendar sunt valabile pentru coordonatele Bârladului/
Latitudine: 46,23°N, Longitudine: 27,67°E
Evenimente
01-03 noiembrie – Dimineața: Luna și Mercur
03 noiembrie – Conjuncția Lună (m = – 8,5) – Mercur (m = -0,8), ora 20:39 / ambele în
constelația Virgo. Luna va trece la 1°13′ spre nordul planetei Mercur.
Din Bârlad, perechea va fi dificil de observat, deoarece vor apărea cu cel
mult 9° deasupra orizontului. Vor fi vizibili pe cerul zorilor, răsărind la
05:31 – cu 1 oră și 23 de minute înainte de Soare – și ajungând la o
altitudine de 9° deasupra orizontului sud-estic, înainte de a dispărea în
jurul orei 06: 34.
Perechea va fi prea larg separată pentru a se încadra în câmpul vizual al
unui telescop, dar va fi vizibilă cu ochiul liber sau printr-un binoclu.
Turismul astronomic sau „Astroturismul” este o formă de turism bazat pe natură, care se referă în mod special la vizualizarea obiectelor cerești, a spațiului și a universului fizic. Recreerea și turismul bazate pe astronomie cresc în popularitate, dar oferă și oportunități pentru o dezvoltare economică și comunitară durabilă. Setul de instrumente pentru astroturism include resurse referitoare la astronomie și turism și recreere legate de cerul întunecat, inclusiv beneficii potențiale și sugestii cu privire la modul și locul în care să experimentați cerul de noapte. Continuă să citești
În cadrul programului SĂPTĂMÂNA MONDIALĂ A SPAȚIULUI COSMIC 2021, membrii AAS și MiniAAS au participat prin intermediul internetului la o discuție despre domeniul Astronautică, pe baza unui chestionar cu 10 itemi intitulat „ASTRONAUTICA, între vis și realizări”. Întrebările de tip închis (respondentul alege un răspuns dintr-un anumit număr de opțiuni) au vizat semnificația termenului de satelit, delimitarea spațiului cosmic, prima navă spațială, localizarea sondei spațiale Voyager 1 la momentul actual (Voyager 1 a fost lansat în 1977, a trecut de orbita lui Pluton în 1990 și a părăsit Sistemul Solar în noiembrie 2004), posibilitatea utilizării telefonului mobil pe Stația Spațială Internațională, imposibilitatea producerii undelor sonore în vidul cosmic, cea mai mare amenințare în vidul spațial fără o protecție adecvată.
O parte dintre întrebări au fost de tip deschis. În legătură cu observarea cu ochiul liber în acest an la Bârlad a trecerii Stației Spațiale Internaționale, toți respondenții au afirmat că au văzut SSI cel puțin o dată. În perioada următoare, există din nou această posibilitate începând cu 22 octombrie, la orele dimineții. Deși sunt la câteva sute de km de Terra, astronauții de pe SSI sunt alături de noi și ne trimit imagini deosebite din spațiu!
Deoarece foarte mulți tineri au ocazia să vizioneze filme în care apar nave spațiale fictive (de exemplu, Ziua Independenței /1996) și să utilizeze universul multiplayer online Eve, Warhammer și Star Wars (Scenariile acestora se bazează pe reactualizarea romanului lui H.G. Wells cunoscut drept prima povestire de tip SF despre invadarea Pământului de către extratereștri cu ajutorul unor imense nave spatiale. Subiectul este lupta extraordinară a umanității pentru a-și asigura viitorul pe Pământ.), le-a fost adresată întrebarea: „Care este cea mai mare navă spațială fictivă?”. 66% din răspunsuri indică percepția că navele spațiale din universul multiplayer online Eve, Warhammer și Star Wars, ar fi cele mai mari.
La întrebarea: Ai dori să devii astronaut și din ce motiv?, 50% au dat un răspuns afirmativ, iar 33% au recunoscut că nu s-au gândit la această posibilitate. Redăm în continuare câteva răspunsuri:
„Da, deoarece mi se pare interesant, captivant, dar totuși nu știu dacă vreau sa fiu astronaut sau să activez doar pe Pământ ajutându-i pe cei de la NASA la sediul lor, nu am rău de înălțime dar nu știu dacă în spațiu se mai poate numi rău de înălțime sau altcumva când vezi Pământul așa departe, iar tu ești acolo plutind într-o navă spațială…
Totuși, priveliștea e uimitoare din ce am văzut pe internet. E frumos să fii astronaut sau doar angajat la sediul NASA, dar nu cred că voi ajunge până acolo!” (Vlad Andrei Maxim).
„Da, deoarece mi-ar oferi șansa să contribui la studiul posibilității ca oamenii să colonizeze o altă planetă.” (Vlad-Alexandru Lazanu)
„Nu, deoarece este riscant, deși sunt multe lucruri frumoase.” (Cristian Silvestru)
„Da, deoarece spatiul cosmic si calatoriile spatiale mi se par lucruri fascinante.” (Cristian Paul Angheluță)
Ce poate fi mai interesant pentru un copil, cu o aură de extraordinar, decât profesia de astronaut? Admirația și interesul copiilor pentru explorarea spațiului cosmic și pentru această profesie, o regăsim deseori în lucrările lor de artă plastică. Evidențiem cu această ocazie desenele realizate de membrii MiniAAS, Ilinca Teodorescu și Dragoș Gabriel Csepel, elevi la Școala Gimnazială „Episcop Iacov Antonovici” Bârlad.
Desen: Ilinca Teodorescu
Desen: Ilinca Teodorescu Desen: Dragoș Gabriel Csepel
Președinte AAS, prof. Ioan ADAM