Sâmbătă, 14 ianuarie 2023, s-a desfășurat în cadrul programului „Zilele Eminescu” sub egida Primăriei și Consiliului Local Bârlad, Centrului Cultural „Mihai Eminescu”, în parteneriat cu Asociația Astronomică SIRIUS și Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, manifestarea cultural-artistică „Sub un cer de stele sudice”.
Dacă privești bolta cerească și vezi câteva stele, nu înseamnă că vezi tot cerul…Pentru o viziune corectă despre Mihai Eminescu, tinerii trebuie să descopere pe cont propriu că opera eminesciană nu conține doar creații literare despre iubire și natură, prezentate de regulă în media și la diverse evenimente culturale. Ei trebuie să descopere mereu altceva în lucrările citite din propria inițiativă…

Fiind o personalitate complexă, se discută mult despre viața și opera poetului național. Una dintre fațetele lui Eminescu este cea referitoare la cultura sa științifică remarcabilă. Mihai Eminescu avea o minte strălucitoare, rațională și o dorință de a ști, de a fi la curent cu știința timpului său. El a făcut cunoştinţă cu unele dintre cele mai avansate teorii științifice ale vremii sale, între anii 1869 și 1872, perioadă în care a fost ,,student auditor” la Universitatea din Viena. În acea perioadă, a participat la cursuri și seminarii de filologie și filosofie, dar şi la o serie de cursuri dedicate științelor fundamentale.

Este greu să vorbești despre știință cu un nespecialist. Dar și cea mai complicată teorie poate fi explicată, cu condiția să se depună eforturi mari pentru punerea în evidență a esenței. Mihai Eminescu a tradus genial știința în limba poeziei. El a înțeles posibilitatea ca unele dintre cele mai adânci taine ale materiei să poată fi descrise foarte bine, prin subtilitatea unor metafore care apropie limbajul științific de limbajul poetic.

Majoritatea creațiilor eminesciene conțin principii ale filosofiei, precum și referiri la anumite cunoștiințe științifice: „Luceafărul”, „La Steaua”, „Sărmanul Dionis”. În perioada studiilor universitare pe care Mihai Eminescu le-a făcut la Viena şi Berlin, fizicienii Michael Faraday, James Clark Maxwell şi Heinrich Hertz şi-au publicat lucrările privitoare la electromagnetism.

Prin urmare și despre lumină, element deosebit de important în creația eminesciană. Lumina şi umbra sunt explicate de ştiinţă ca fenomene, dar ca motive poetice în literatură dobândesc o profunzime greu de exprimat în cuvinte. Putem remarca cu uşurinţă prezenţa legăturii dintre astronomie şi cosmologie în opera poetică eminesciană, în poemul „Luceafărul”:
„Din sânul veşnicului ieri,
Trăieşte azi ce moare
Un soare de s-ar stinge-n cer
S-aprinde iarăşi soare.”

Atragerea tinerilor spre literatură și creaţia literară este susţinută în programele promovate de Asociaţia Astronomică SIRIUS pentru copii, adolescenţi şi elevi atât de la profilul real, cât şi de la profilul uman. Din această perspectivă, menționez trei proiecte educaționale cu impact deosebit în rândul tinerilor:
1) Concursul Regional „LUCEAFĂRUL”. Plecând de la aprecierea că Mihai Eminescu este definit cel mai bine ca „Luceafărul poeziei românești”, concursul iniţiat de AAS ce scoate în evidenţă talentul şi creativitatea artistică a elevilor în realizarea unor lucrări literare pe teme cosmogonice, a primit denumirea „LUCEAFĂRUL”.
2) Concursul Internaţional de Eseuri „Aspecte cosmogonice oglindite în creaţiile literare româneşti şi universale”. Competiția a fost organizată de AAS în parteneriat cu Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad, Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui şi Casa Corpului Didactic Vaslui, în cadrul programului dedicat Anului Internaţional al Astronomiei 2009 şi a avut ca scop evidenţierea implicaţiilor culturale ale cosmogoniei. Reunind reprezentanţi ai diverselor culturi şi sisteme de educaţie (Participanţi din: România, Germania, Bulgaria, Italia, Spania, Lituania şi Republica Moldova.),
3) Editarea volumului COSMOGONIA ÎN CREAȚIILE LITERARE ALE SCRIITORILOR EUROPENI (colecția AAS „Noi cucerim spațiul”). Cosmogonia, ramură a astronomiei care se ocupă de studiul originii şi evoluției corpurilor cereşti, a fost unul dintre obiectele de studiu preferate de Mihai Eminescu. Proiectul a fost derulat în perioada 2008-2009 sub egida Federației Europene a Cluburilor UNESCO.  Volumul COSMOGONIA ÎN CREAȚIILE LITERARE ALE SCRIITORILOR EUROPENI conține lucrări semnate de prof.Ioan Puflea, prof. Maria Giușcă, prof. Liliana Radu, prof. Elena Popoiu, prof. Ionel Șerban, prof. Rica Luchianov.

După aprecierile președintelui Asociației Astronomice SIRIUS referitoare la creația literară a poetului Mihai Eminescu și promovarea unor programe vizând atragerea tinerilor spre literatură și creaţia literară, doamna bibliotecar Geta MODIGA a prezentat participanților la manifestare CARTE BIBLIOFILĂ ȘI GRAFICĂ de Spiru Vergulescu din fondul Centrului „Mihai Eminescu”.

Elevi și cadre didactice de la Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu” Bârlad au prezentat momentul muzical-poetic EMINESCIENE. Au recitat: ,,Rugăciunea unui dac”, Ene Silviu, clasa a X-a F1; „La steaua”, Maxim Nicoleta, clasa a XII-a SN3; „Luceafărul” (fragment), Pintilie Bianca, clasa a X-a F1; „Scrisoarea I”, Elena Oancea, clasa a IX-a SN1 / Prof. coordonator Camelia STOICA. Au cântat:  „Eminescu” (Melodie de Doina Aldea-Teodorovici și Ion Aldea Teodorovici) şi „De ce nu-mi vii” corul CRISTAL al liceului; „Sara pe deal” şi „Pe lângă plopii fără soţ…” Obreja Cristi, clasa a XI-a MI / Prof. coordonator Doina RADU.

Mulțumim doamnelor Cristina Vizitiu – șef serviciu Biblioteca Municipală Stroe S. Belloescu Bârlad și Geta Modiga – bibliotecar Centrul Cultural „Mihai Eminescu” pentru înscrierea manifestării cultural-artistice „Sub un cer de stele sudice” în cadrul „Zilelor Eminescu” din acest an și doamnei Gina Ghiorghiu pentru înregistrarea foto a evenimentului din 14 ianuarie 2023!

Președinte AAS, prof. Ioan ADAM