Membrii Asociaţiei Astronomice „Sirius” au participat la sărbătorirea LUNII MONDIALE A ASTRONOMIEI, împărtăşind pasiunea pentru astronomie alături de organizatori din întreaga lume, printr-o gamă largă de evenimente educaţionale:
Sesiune de observaţii vizuale şi telescopice
Prima activitate AAS proiectată în cadrul Programului LUNA MONDIALĂ A ASTRONOMIEI 2018 a constat într-o sesiune de observaţii vizuale şi telescopice, pe data de 12 aprilie. Din zona terenului de sport şi apoi de pe platoul Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” Barlad, sub coordonarea prof.Ioan Adam, participanţii au observat telescopic planeta Venus şi faza acesteia, au identificat vizual constelaţii, stele principale, au estimat magnitudini aparente şi distanţe unghiulare, au observat telescopic o serie de obiecte Messier, sateliţi artificiali: evenimentul a vizat şi celebrarea primului zbor în Cosmos. La 12 aprilie 1961, Iuri Alexeevici Gagarin a plasat nava „Vostok” pe orbita Pământului şi a observat „Planeta albastră” timp de 108 minute. Misiunea primului cosmonaut din istorie a fost să demonstreze că omul poate supraviețui în spațiu. Racheta avea la bord echipament pentru transmisii radio și video, precum și dispozitive care să transmită informații despre starea cosmonautului.
„Stephen Hawking, fizician şi cosmolog contemporan”/ masă rotundă
Masa rotundă „Stephen Hawking, fizician şi cosmolog contemporan” organizată de prof.Ivona Măgdăliniş în cadrul GAM 2018 pe 16 aprilie şi-a propus evidenţierea activităţii marelui om de ştiinţă decedat recent, curajul, inteligenţa şi umorul acestuia, calităţi apreciate de oameni din întreaga lume. În cadrul evenimentului desfăşurat la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad, participanţii au subliniat următoarele:
-Teoriile lui Stephen Hawking (8 ianuarie 1942 – 14 martie 2018) au fost esenţiale pentru a reliefa modalitatea în care comunitatea ştiinţifică abordează cele mai importante aspecte ale Universului;
-Stephen Hawking a scris cărți în care le-a explicat tinerilor cum funcționează Universul, ca să-i atragă către știință. În cartea sa „A Brief History of Time” (1988), Stephen Hawking declara: „Scopul meu este simplu: o înţelegere completă a Universului, de ce este aşa cum este şi de ce există”;
-Se poate spune că, deşi extrem de importante pentru ştiinţă, contribuţiile lui Stephen Hawking în domeniul cosmologiei, relativităţii generale, gravitaţiei cuantice (problematica găurilor negre) au fost eclipsate de legenda creată asupra sa;
-A fost un exemplu despre cum poţi reuși în viață chiar dacă ai dizabilități grave;
-Stephen Hawking a inspirat o generație de tineri spre știință.
„Priviţi cerul înstelat!”/ expoziţie
O altă activitate inclusă în cadrul GAM 2018, a fost realizarea expoziţiei „Priviţi cerul înstelat!” Organizatori: laborant Aurica Beciu, prof. Agnes Andrei, prof.Ivona Măgdăliniş. Expoziţia a cuprins grafică, pictură şi fotografie orientată spre cel mai apropiat partener din spaţiu – Luna şi cosmogonie. Lucrările au fost realizate de elevi şi cadre didactice de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad. Unele dintre lucrările expuse vor participa la expoziţia / concurs „Noi şi Universul” de la Tulcea. La panotarea expoziţiei şi-au adus contribuţia elevii: Roxana Coştoi, Iulia Dura, Andreea Chiriac, Ana-Maria Ciutea, Andrei Popa.
Expoziţia va putea fi vizitată până la sfârşitul lunii mai în Holul de Marmură, etajul I, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”.
„Explorarea Lunii”
Activitatea observaţională organizată pe 19 aprilie de Asociaţia Astronomică „Sirius” în cadrul Programului LUNA MONDIALĂ A ASTRONOMIEI 2018 a vizat identificare vizuală / telescopică / fotografică a formaţiunilor lunare, stelelor duble şi unor obiecte Messier. De pe platoul Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad, sub coordonarea prof.Ioan Adam, participanţii (membri AAS, elevi şi cadre didactice de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, elevi de la C.N.Gheorghe Roşca Codreanu), au identificat vizual / telescopic / fotografic formaţiuni geologice lunare (cratere, „mări”, promontorium), stele duble şi unele obiecte Messier.
Cei care au participat pentru prima oară la o sesiune de observaţii astronomice, au identificat mai întâi constelaţii şi stele principale vizibile în momentul activităţii: Taurus, Auriga, Orion, Gemini, Canis Minor, Canis Major, Cancer, Leo, Bootes etc.
Menţionăm că au fost proiectate în această perioadă şi alte seri de observaţii, dar vremea nefavorabilă a împiedicat observarea corespunzătoare a corpurilor cereşti, precum şi a meteorilor curentului Lyride.
Construcţia unei minirover / activitate practică
Omenirea este într-o cursă de cercetare a spaţiului extraterestru, iar în această cursă, pe lângă sondele spaţiale, utilizăm rovere, cum este Opportunity. Acesta a fost lansat de către NASA pe 7 iulie 2003. Nu erau prea mari speranţe puse în acest vehicul, ci doar trebuia să cerceteze planeta Marte şi să ofere cât mai multe informaţii de acolo. După cum se ştie, Opportunity a avut însă şi probleme pe Marte. A petrecut două luni înfipt într-o dună, până când operatorii de pe Pământ au reuşit să-l elibereze centimetru cu centimetru. I-a urmat Curiosity, care încă transmite informaţii şi încă oferă fotografii din alt punct al Planetei Roşii. Şi aceste echipamente, chiar dacă mai slab dotate din punct de vedere hardware decât un iPhone, au oferit o viziune asupra lumii extraterestre aşa cum cercetătorii doar îşi puteau imagina. Programele derulate de diverse agenţii spaţiale, solicită dezvoltarea tehnologiei roverelor. Pentru că tinerii sunt extrem de imaginativi şi dornici de aventură, astfel de construcţii reprezintă o mare provocare.
Am convenit cu electronistul Florin Doboş (voluntar al Asociaţiei Astronomice „Sirius”) să participe la o activitate organizată pe 24 aprilie în cadrul Programului LUNA MONDIALĂ A ASTRONOMIEI 2018, pentru a-i ajuta pe elevii interesaţi de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, să realizeze un proiect de minirover. Acest lucru presupune prezentarea unor cunoştinţe de bază despre circuitele electrice, motoare și programare. Construcția proiectată este suficient de complexă pentru a solicita experiență în domeniu, dar suficient de simplă pentru ca începătorii să se descurce cu puțin ajutor. Membrii AAS selectaţi vor învăța în perioada următoare fundamentele robotizării: Pasul 1: Piese și instrumente; Pasul 2: Șasiu și corp; Pasul 3: Electronică; Pasul 4: Cod.
Elevii vor avea ocazia să înveţe în mod practic şi să se familiarizeze cu metodologia cercetării ştiinţifice, să aprofundeze cunoştinţe de tehnologie şi programare.
Menţionez că în cadrul Lunii Mondiale a Astronomiei, membrii AAS participă şi la evenimentul AstroPoetry Contest. Concursul este deschis până la 1 mai 2018 şi este destinat copiilor, adolescenţilor şi adulţilor din întreaga lume.
Preşedinte AAS, prof.Ioan Adam