Arhive categorie: Comunicate

Observarea tranzitului planetei Mercur peste discul Soarelui / 11 noiembrie 2019

Când o planetă interioară (Mercur sau Venus) se aliniază într-un mod care împiedică o parte din razele Soarelui să ajungă pe Pământ, se produce fenomenul cunoscut sub numele de tranzit al planetei peste discul Soarelui.

Tranzitul planetei Mercur va fi vizibil din toate locațiile în care Soarele este suficient de sus faţă de orizont. Dacă condițiile meteorologice vor fi favorabile, fenomenul va fi observat de membri ai Asociaţiei Astronomice „Sirius”, precum şi elevi şi cadre didactice de la Şcoala Gimnazială „Episcop Iacov Antonovici” din Bârlad, din incinta acestei unităţi de învăţământ (din apropierea corpului B).

Mercur poate fi văzut prin telescoape cu filtre solare ca un punct negru mic care traversează discul Soarelui. Diametrul lui Mercur este doar 1/194 din cel al Soarelui, așa cum se vede de pe Pământ. Acesta este motivul pentru care se recomandă utilizarea unui telescop cu o mărire de 50 până la 100 de ori pentru a asista la eveniment. Ochelarii de eclipsă NU pot fi folosiți pentru observarea tranzitului.

Ora de tranzit (Timpul Legal Român)
Primul contact (intrare, exterior): 14:35:27
Al doilea contact (intrare, interior): 14:37:08
Maximul tranzitului: 17:19:48
Al treilea contact (tangent interior): 20:02:33
Al patrulea contact (tangent exterior): 20:04:14
Tranzitul lui Mercur din 11 noiembrie 2019 durează aproximativ cinci ore și jumătate (tranzitul din 9 mai 2016, a durat aproximativ șapte ore și jumătate).

În 2016 întregul tranzit a fost vizibil, în schimb, în acest an Soarele va apune (ora ~ 16: 42) cu mult înainte de sfârșitul tranzitului. Orice observație a Soarelui poate fi periculoasă, cu excepția cazului în care sunt luate măsuri de precauție corespunzătoare și în niciun caz nu ar trebui să vă uitaţi direct la Soare.

O metodă este de a proiecta o imagine a discului Soarelui pe un carton / ecran alb aşezat în spatele telescopului (care are un ecran de protecție pentru a bloca lumina directă a Soarelui). Asigurați-vă că nimeni nu ar putea privi prin ocularul telescopului!

O a doua abordare este să utilizaţi un filtru solar care să fie plasat peste obiectiv și fixat astfel încât să nu existe nicio șansă ca acesta să cadă.

Întrucât Soarele este la minimul solar, este puțin probabil ca petele solare vizibile să fie confundate cu Mercur, dar, dacă da, discul lui Mercur va părea mai întunecat și, desigur, se va deplasa pe suprafața Soarelui.

Cât de des se întâmplă acest fenomen? În perioada 2000-2199, vor exista 27 tranzite ale planetei Mercur. Tranzitele planetei Venus sunt mai rare: doar două în acest secol, în 2004 și 2012.

Tranzitele planetei Mercur din acest secol se pot produce în perioada 7-10 mai și 7-14 noiembrie. Tranzitele din noiembrie au loc de aproximativ două ori mai des decât cele din mai. Acest lucru se datorează faptului că în timpul unui tranzit din mai, Mercur este aproape de afeliu – punctul cel mai îndepărtat de Soare – în timp ce în timpul unui tranzit din noiembrie, este cel mai aproape de Soare (este la periheliu). Acesta este și motivul pentru care planeta Mercur apare cu o fracție mai mare în timpul tranzitelor din mai.
Următorul tranzit al lui Mercur va avea loc pe 13 noiembrie 2032.

***

Astronomul german Johannes Kepler (1571–1630) a prezis pentru prima dată că un tranzit al planetei Mercurul va avea loc la sfârșitul lunii mai 1607. La 28 mai 1607, Kepler a observat un punct negru pe Soare folosind o cameră obscură. Totuși, ceea ce a văzut, a fost o pată solară, dar la vremea respectivă astronomii europeni nu cunoşteau că există aceste elemente ale activităţii solare și le-au considerat că sunt tranzitele planetei. Când astronomii au descoperit ulterior petele solare folosind telescoape, Kepler și-a dat seama de greșeala sa și a publicat o erată.

Următorul tranzit al planetei Mercur pe care l-a prezis a avut loc pe 7 noiembrie 1631, dar nu a trăit pentru a vedea că se va întâmpla. Astronomii din toată Europa s-au pregătit să observe evenimentul, însă, din cauza vremii nefavorabile, doar astronomul francez Pierre Gassendi (1592-1655) a putut observa acest tranzit, în anul următor celui în care Kepler a murit.

Prof. Ioan ADAM, preşedinte Asociaţia Astronomică „Sirius”- Club UNESCO

ASTRO 2019 – Astronomie pentru tineret: Conferința Națională a Asociațiilor de Astronomie din România, Ediția a IX-a

Societatea Astronomică Română de Meteori a organizat în perioada 1-5 noiembrie ASTRO 2019 – Astronomie pentru tineret: Conferința Națională a Asociațiilor de Astronomie din România, ediția a IX-a. Evenimentul a reunit asociații și cluburi de astronomie din România, observatoare astronomice (publice și private) și planetarii din țară. Continuă să citești →

Ediţia a XXIV-a a Olimpiadei Internaţionale de Astronomie

Participarea României la ediţia din 2003 a Olimpiadei Internaţionale de Astronomie organizată la Stockholm (Suedia), a constituit prima experienţă internaţională din acest domeniu fascinant al călătoriilor spre cele mai tainice profunzimi ale Universului. Olimpiada stimulează elevii capabili de performanţă şi poate fi un început în alegerea carierei. Academicianul Michael Gavrilov (Rusia), Preşedintele Comisiei de Organizare a Olimpiadei Internaţionale de Astronomie, a subliniat pe 20 octombrie 2019 la festivitatea de deschidere a OIA de la Piatra Neamţ, faptul că nu toţi participanţii la această olimpiadă devin astronomi, dar cei care au concurat la această competiţie vor fi mereu alături de Astronomie. Continuă să citești →

Adunarea Generală AAS 2019

Se convoacă membrii Asociaţiei Astronomice „Sirius”-Club UNESCO la Adunarea Generală, sâmbătă, 19 octombrie 2019, ora 10, la Şcoala Gimnazială „Episcop Iacov Antonovici” Bârlad, cu următoarea ordine de zi:
1. Prezentare privind participarea la atelierul de toamnă Autumn Teacher Workshop 2019 organizat de Agenţia Spaţială Europeană în localitatea Leiden (Olanda), în perioada 3-6 octombrie 2019:
prof. Mariana Balan – Director Şcoala Gimnazială „Episcop Iacov Antonovici”
2. Asociaţia Astronomică „Sirius” la vârsta majoratului:
prof. Ioan Adam – Preşedinte AAS
3. Discuţii

NOTĂ:
În conformitate cu Art.7 lit.g, Cap. IV -Drepturile şi obligaţiile membrilor – din Statutul AAS, membrii Asociaţiei au dreptul să fie reprezentaţi prin delegaţie la şedinţele Adunării Generale, în cazul în care nu poate participa la acestea;
Art.14 al.9 – Un participant la şedinţa Adunării Generale poate reprezenta cel mult 5 membri cu drept de vot.

Preşedinte AAS, Secretar,
prof.IOAN ADAM înv. IULIA AGAVRILOAEI

Asociaţia Astronomică „Sirius” la vârsta majoratului

După ce au tot privit cerul nopţii, atraşi de misterele sale, un grup de tineri din Bârlad,
şi-au propus să călătorească împreună spre cele mai tainice profunzimi ale Universului,
unde vizibilul şi invizibilul se întrepătrund, iar depărtarea devine apropiere.

Pe 20 septembrie 2001, la Grupul Şcolar „Al. I. Cuza” Bârlad, a avut loc şedinţa de
constituire a Asociaţiei Astronomice „Sirius” (94 de membri fondatori). Colectivul de
iniţiativă a fost format din prof. Ioan Adam, prof. Marinica Giuşcă, educ. Gabriela Marin,
Constantin-Andrei Popa, Vlad-Alexandru Lazanu, Viorel Darie, Bogdan Rusu şi
Alexandru Rusu. Împreună cu alţi pasionaţi de astronomie, s-a reuşit formarea unei
comunităţi de astronomi amatori locală, cunoscută atât în ţară, cât şi în străinătate.
Activităţile observaţionale se bucură din ce în ce mai mult de succes, dovadă fiind
nominalizarea unor membri AAS în baza de date a unor organizaţii internaţionale pentru
observarea activităţii solare, curenţilor meteorici, precum şi premiile obţinute la diferite
concursuri naţionale şi internaţionale de astrofotografie.

Asociaţia este preocupată de stimularea curiozităţii elevilor pentru ştiinţă prin
intermediul unor proiecte educaţionale, integrarea resurselor new media în demersul
educaţional, precum şi rolul olimpiadelor şcolare. AAS derulează programe şi proiecte care
vizează dezvoltarea personală a tinerilor şi se implică în proiecte iniţiate şi sprijinite de
organizaţii şi instituţii internaţionale. Ca urmare a afilierii în 2002 la Federaţia Română a
Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO, asociaţia derulază proiecte educaţionale
atât în domeniul ştiinţific, cât şi în domeniul Protecţiei Mediului şi promovării principiilor
UNESCO. An de an, parteneriatul cu diverse instituţii a devenit, prin proiectele comune,
un adevărat succes.

Pentru a contribui la popularizarea astronomiei în rândul publicului larg, AAS
editează o serie de publicaţii în colecţia „Noi cucerim spaţiul”: revista ,,Paşi spre infinit”,
„Suplimentul Astro-Art”, „Ghid de Astronomie şi Astrofizică”.
Asociaţia a primit încă de la înfiinţare un mare ajutor din partea doctorului în
astronomie Harald Alexandrescu – Membru de Onoare al asociaţiei (decedat în 2005). În
momentul de faţă, Membrii de Onoare: doctor în astrofizică Fănel Donea şi doctor în
astrofizică Alina Donea – Monash University, Australia, sprijină activitatea AAS prin
materiale informative, postere, casete video şi conferinţe de specialitate susţinute la Bârlad.
Organizaţia de şi pentru tineret al cărei nume s-a transformat în decursul timpului
în renume, a avut sediul până la 1 august 2019 la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”
Bârlad, jud.Vaslui. La împlinirea vârstei majoratului, AAS are un nou sediu: corpul B al
Şcolii Gimnaziale „Episcop Iacov Antonovici” Bârlad.

Prin intermediul astrofizicii călătorim în timp, deoarece imaginile înregistrate cu
actualele instrumente de observaţie (telescoape cu oglinzi multiple, reţele pentru
interferometria de radiotelescoape) provin de la miliarde de ani-lumină. Altfel spus, vedem
unda de şoc a „marii explozii”. Maşina timpului, există! Cu ajutorul ei, vom continua
călătoria dincolo de atmosfera terestră unde ne aşteaptă o lume diferită şi plină de mister…

LA MULŢI ANI!

Preşedinte AAS, prof. IOAN ADAM