Un moment important în viața unei organizații neguvernamentale îl constituie alegerea organelor de conducere. Alegerea noului Consiliu Director al Asociaţiei Astronomice „Sirius”-Club UNESCO în cadrul Adunării Generale din 19 septembrie 2020, a avut loc în contextul schimbării sediului asociației și dezvoltării programelor și activităților asociației.
Activitatea asociaţiei se desfăşoară pe trei direcţii principale: Astronomie, Protecţia Mediului, promovarea principiilor UNESCO. Educaţia, pregătirea şi capacitatea de a construe, sunt elemente esențiale care stau la baza demersurilor Asociaţiei Astronomice „Sirius“ (AAS), organizaţie de şi pentru tineret. Continuă să citești
Arhive categorie: Comunicate
Concursul Regional „LUCEAFĂRUL”, ediţia a VI-a
Mihai Eminescu ne-a arătat că limbajul științific poate fi apropiat de limbajul poetic utilizând subtilitatea unor metafore. Plecând de la aprecierea că Mihai Eminescu este definit cel mai bine ca ,,Luceafărul poeziei românești”, concursul iniţiat de Asociaţia Astronomică „Sirius”-Club UNESCO ce scoate în evidenţă talentul şi creativitatea artistică a elevilor în realizarea unor lucrări literare pe teme cosmogonice, a primit denumirea „LUCEAFĂRUL”. Ediţiile desfăşurate până în momentul de faţă au demonstrat creşterea interesului elevilor pentru afirmarea valorii lor, pentru posibilitatea de a se exprima şi comunica. Concursul stimulează elevii de gimnaziu şi liceu pentru realizarea de creaţii literare în care unul dintre motivele temei de concurs este proporția gigantică a spațiului și timpului universal, în fapt viziunea asupra Cosmosului în antiteză cu ființa umană neînsemnată și muritoare, evoluția Cosmosului, armonia născută din rotirea aștrilor și perspectiva mitologică. Continuă să citești
Calendar Astronomic August 2020
Fenomene astronomice în luna august
/Datele din acest calendar sunt valabile pentru coordonatele Bârladului/
Latitudine: 46,23°N, Longitudine: 27,67°E
Evenimente
01 august – Seara târziu: Jupiter, Saturn și Luna
02 august – Conjuncția Lună (m = -12,6) – Jupiter (m = -2,7) / ambele în constelația Sagittarius / ora 02:32. Luna va trece la 1°31′ sud de Jupiter.
De la Bârlad, perechea va fi vizibilă pe cerul serii, devenind accesibilă în jurul orei 20:58 pe măsură ce amurgul se estompează, la 11° deasupra orizontului sud-estic.
02-03 august – Luna, Jupiter (m = -2,7) şi Saturn (m = +0,2)
03 august –Marte (m = – 1,1) la periheliu / constelația Pisces / ora 12:02. Orbita de 687 de zile a lui Marte în jurul Soarelui o va transporta până la cel mai apropiat punct de Soare, la o distanță de 1,38 UA. Marte are o orbită semnificativ eliptică. Distanța sa față de Soare variază între 1,38
UA și 1,67 UA – o variație de peste 20% – ceea ce înseamnă că primește cu 31% mai puțină căldură și lumină de la Soare la afeliu, în comparație cu periheliu. De la Bârlad, în momentul periheliului va fi vizibil pe cerul zorilor, ridicându-se la 23:14 și atingând o altitudine de 47° deasupra orizontului sudic.
05 august – Jupiter şi Saturn la căderea nopţii
INFORMARE DE PRESĂ Observarea eclipsei de Soare din 21 iunie 2020
Pe 21 iunie 2020, se va produce o eclipsă inelară de Soare vizibilă din Africa centrală, Arabia Saudită, nordul Indiei, sudul Chinei, Oceanul Pacific.
O eclipsă (potrivit definiției actuale, fenomenul în care Luna trece prin fața Soarelui se numeşte ocultație) inelară de Soare apare atunci când Luna este prea departe de Pământ pentru a acoperi complet Soarele. Aceasta are ca rezultat un inel de lumină în jurul Lunii întunecate. Magnitudinea eclipsei (raportul dintre mărimea aparentă a Lunii şi cea a Soarelui în timpul fenomenului) este m = 0,994. Continuă să citești
Participare AAS la Campania de căutare asteroizi
În 2020, din cauza panedemiei COVID-19 nu s-au putut desfăşura în cadrul programului Luna Mondială a Astronomiei – Global Astronomy Month (GAM), evenimente cu prezenţa fizică a tinerilor şi a celor interesaţi, ci doar prin intermediul internetului.
În programul GAM 2020, a figurat și o campanie de descoperire de asteroizi organizată de Astronomers Without Borders și International Astronomical Search Collaboration. Programul s-a adresat unor echipe de elevi / studenţi coordonaţi de un profesor. Activitatea s-a desfăşurat prin metoda remote. Înscrierea în acest program de cercetare a avut ultimul termen pe 10 aprilie 2020.
Organizatorii au selectat 30 de echipe, dintre care 8 din România. Printre acestea se numără şi echipa Asociaţiei Astronomice „Sirius”, coordonată de prof. Ioan Adam. Echipa SIRIUS a avut următoarea componenţă: Vlad Alexandru Lazanu, Bogdan Constantin Lazanu, Alexandru Vătămanu, Cosmin Gabriel Hriţuc, Teodor Iuraşcu, Daniel Staicu.
Campania din cadrul GAM 2020 a început pe 14 aprilie şi s-a terminat pe 12 mai 2020.
Seturile de imagini au fost furnizate de Institutul pentru Astronomie (IfA) de la Universitatea din Hawaii. Având în vedere condiţiile existente (cer senin și lipsa poluării luminoase artificiale), IfA folosește telescopul Pan-STARRS de 1,8 m situat pe Haleakala pentru a realiza imagini de-a lungul eclipticii. Echipele au primit aceste seturi de imagini și au folosit programul Astrometrica pentru a căuta și măsura asteroizi. Rapoartele au fost trimise la IASC pentru validarea posibilelor descoperiri.
Redăm în continuare aprecierile făcute de Vlad Alexandru Lazanu şi Bogdan Lazanu:
„Atât pentru mine, cât şi pentru fratele meu, reprezintă o activitate inedită şi atrăgătoare, ce se adresează tuturor pasionaţilor de astronomie prin aportul pe care aceştia îl pot aduce studiilor desfăşurate de comunitatea ştiinţifică internaţională în domeniul căutării şi descoperirii de asteroizi, folosind date adunate de observatoarele mari ale lumii. Propriu-zis, activitatea presupune concentrare, răbdare şi atenţie la detalii, pentru a analiza cu ajutorul unei aplicaţii pe calculator, mai multe serii de imagini ale cerului în care sunt şanse să observăm potenţiali asteroizi ce nu au fost identificaţi de nimeni până atunci. Nu este o activitate solicitantă, nu necesită mult timp alocat, şi poate aduce satisfacţii în momentul în care descoperim corpuri cereşti noi din categoria planetelor mici, ce ar putea purta numele nostru sau al asociaţiei / clubului din care facem parte.
De asemenea, există şi o latură competitivă a acestei activităţi, de vreme ce la acest program pot participa astronomi din toată lumea; iar asta poate fi cu atât mai motivant pentru a obţine cât mai multe descoperiri. Nu în ultimul rând, din perspectiva noastră, a celor care prelucrăm datele, un avantaj al acestei activităţi astronomice este că nu depinde de cerul senin, locaţie sau de o anumită oră pentru a putea fi desfăşurată şi pentru a produce rezultate.”
Vlad Alexandru Lazanu – unul dintre cei mai activi membri AAS în domeniul astronomiei observaţionale, a obţinut premiul I la Olimpiada Naţională de Astronomie desfăşurată în 2001 la Bacău şi declarată semioficială (!?) de reprezentantul Ministerului Învăţământului prezent la acest eveniment.
În fiecare an participă la campanie 2200 de echipe din mai mult de 80 de țări. Participanții fac descoperiri importante ale asteroizilor din centura principală (Main Belt asteroids -MBA) și, ocazional, ale obiectelor trans-Neptuniene (trans-Neptunian objects – TNO).
Din octombrie 2006 de când a debutat acest program, au fost descoperiţi peste 1500 de asteroizi ce urmează să fie catalogaţi de Uniunea Astronomică Internațională în catalogul oficial de asteroizi, aceştia urmând a primi numele descoperitorilor.
Cei care nu au fost selectaţi pentru campania din perioada 14 aprilie – 12 mai 2020, pot fi admişi pentru următoarele 20 de campanii derulate de-a lungul anului.
Preşedinte AAS, prof. Ioan ADAM