Cu un format tip magazin, revista „Paşi spre infinit” se adresează celor care vor să afle cât mai multe despre fenomenele cosmice şi să călătorească în infinitul cunoaşterii. În acelaşi timp, revista deschide porţile către informaţiile pe care cititorii şi le doresc şi are un caracter educativ.
Revista semestrială de astronomie „Paşi spre infinit” cu un tiraj de 500 de exemplare, apare sub egida Asociaţiei Astronomice „Sirius” şi Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad. Revista a fost înființată în 1999 din inițiativa și sub conducerea profesorului Ioan Adam. Redactor şef: prof.Rica Luchianov; Redactor şef adjunct: prof.Maria Giuşcă, Flaviana-Florina Tătaru.

Suntem încurajaţi de faptul că cititorii apreciază revista „Paşi spre infinit” şi o parcurg cu mare interes. „Paşi spre infinit” este o revistă cu vizibilitate care înregistează permanent noi autori şi noi rubrici. Articole despre „Paşi spre infinit” au apărut la nivel naţional în „Ziarul Ştiinţelor” şi revista „UZP” (publicaţie editată de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România). Premiile obţinute de-a lungul timpului: Titlul de LAUREAT al Concursului Naţional de Reviste şcolare organizat de Ministerul Educaţiei, Premiul de Excelenţă oferit de Comisia Naţională a României pentru UNESCO şi Trofeul de Excelenţă la Concursul Naţional „Anelisse”, evidenţiază importanţa revistei „Paşi spre infinit” pentru promovarea valorilor culturale şi ştiinţifice în şcoală şi comunitate.

Publicaţia este tipărită încă de la primul număr la Editura Sfera & Tipografia IRIMPEX din Bârlad şi se prezintă în condiţii grafice apreciate de cititori.

Din cuprinsul numărului 39:
Editorial: Astronomii amatori contribuie la observațiile științei spațiului; Orientarea pe bolta cerească / Cea mai lungă eclipsă totală de Lună din secolul al XXI-lea; Ori – Mai are puțin și explodează; Dispariţii de pe harta Lunii; Universul cunoscut şi spaţiul curb; Despre viaţa lui Stephen Hawking, puterea Ştiinţei şi a Exemplului; De la diagrama H-R la bomba atomică nu a fost decât un pas; Povestioare astronomice; HORA FUGIT- Un ceas solar pentru Centenar-; Prezentare la lansarea volumului „Stele şi flori, flori şi stele în universul ştiinţei”, vol.II; Şi ea este astronom / Domnişoare … astronom la București (2); Un test de astronomie observaţională de vară; Uşa (speculaţie metafizică) (2); Vechiul observator astronomic din Comuna Baciu, jud.Cluj; Ştirile AAS; Astronomia şi şcoala / Cerul văzut de MiniAAS / În căutarea unui nou Pământ (16); Credinţele ţăranului român despre cer şi stele. Cerul (27); Jurnalul vizitei tematice la
Chişinău, 5 mai 2018; Cosmopoezii; Astrorebus.
Postere: Activităţi AAS; Olimpiada Naţională de Astronomie şi Astrofizică Gura Humorului/Voroneţ, 2-5 februarie 2018; Participare la Cursul de inițiere în CanSat și Astro Pi – misiuni spațiale pe înțelesul elevilor, Voroneţ, 8-11 februarie 2018; Concursul Regional „Luceafărul”, ediţia a V-a, Bârlad, 24 martie 2018; Luna Mondială a Astronomiei, aprilie 2018; Excursie tematică la Chişinău, 5 mai 2018; Asteroid Day 2018.

Preşedinte AAS, prof.IOAN ADAM

Campania de observare a evoluţiei curentului meteoric PERSEIDE în perioada maximului de activitate, a fost realizată de membri ai Asociaţiei Astronomice „Sirius”-Club UNESCO în nopţile 11/12 august, 12/13 august şi 13/14 august, de pe platoul Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad. Continuă să citești →

Un fenomen cosmic repetabil anual se poate observa în intervalul 17 iulie – 24 august. Este vorba de cunoscutul curent meteoric PERSEIDE. În perioada menţionată, în atmosfera Pământului intră particulele meteorice eliberate din cometa 109P / Swift-Tuttle în timpul numeroaselor sale reveniri în sistemul solar interior.

Curentul este numit PERSEIDE, deoarece radiantul (zona de pe cer de unde meteorii par să provină) se află în apropierea constelației Perseu. Radiantul are aproximativ coordonatele ecuatoriale α = 48° şi δ = + 57,6 °.

Viteza particulelor meteorice care produc meteori este de circa 60 km/s. Rata meteorilor la maxim de activitate (ZHR) este de 100 meteori / oră. Numărul de meteori văzut din zonele fără poluare luminoasă variază între 50-75 / oră la maxim.
Maximul curentului se înregistrează pe 12 sau 13 august, în funcție de an, atunci când Pământul întâlnește cea mai densă zonă de particule meteorice provenite din coada cometei „părinte”. Maximul PERSEIDELOR din acest an va avea loc pe 12/13 august, ora 23 (Timpul Legal Român) conform uneia dintre predicţii (maximul durează aproximativ 12 ore), respectiv ora 4:30 ((Timpul Legal Român), conform unei alte predicţii. În acest an condiţiile sunt favorabile: pe 12 august, Luna (apropiată de faza de Lună Nouă) apune la Bârlad în jurul orei 21. Cea mai bună vizionare este după miezul nopții.

Maximul curentului meteoric PERSEIDE nu ajunge niciodată la stadiul de „furtună” (mii de meteori/oră). Cel mai ridicat maxim pentru PERSEIDE a fost înregistrat în 1993: peste 300 de meteori / oră. În 2016, maximul a atins peste 200 de meteori/oră. „Furtunile” curentului meteoric LEONIDE de la sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2000 au fost mult mai spectaculoase, având rate de 10 ori mai mari decât orice maxim al PERSEIDELOR. Dacă ne întoarcem în timp, constatăm că la „furtuna” curentului LEONIDE din 12 noiembrie 1833, s-au înregistrat circa 100.000 meteori / oră (sau 20-30 de meteori / secundă). Pentru comparaţie, la maximul PERSEIDELOR se observă în medie un meteor/minut în condiţii ideale.
Pentru a constata evoluţia curentului de meteori în preajma maximului, se realizează observaţii trei nopţi consecutive. Acest lucru este foarte important în cazul observatorilor care trimit rapoarte la Organizaţia Internaţională de Meteori (IMO). De aceea membrii Asociaţiei Astronomice „Sirius”-Club UNESCO vor realiza observaţii vizuale în nopţile 11/12 august, 12/13 august şi 13/14 august, de pe platoul Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad.
La activitatea din noaptea de maxim vor participa (12 august, ora 22:30 – 13 august, ora 5) alături de membri ai Asociaţiei Astronomice „Sirius”-Club UNESCO, elevi de la Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad, C.N. „Gheorghe Roşca Codreanu”, părinţi, cadre didactice, foşti elevi ai liceului, bârlădeni care locuiesc în zona Liceului Teoretic „Mihai Eminescu”. După observarea maximului, se vor întocmi şi trimite la International Meteor Organization (IMO) rapoarte de observare de către membrii AAS cei mai experimentaţi în observarea meteorilor.
Pe parcursul acestei activităţi incluse în proiectul „Tabăra de lângă casă”, ediţia 2018, se vor face şi observaţii telescopice şi fotografice asupra Lunii, planetelor Jupiter, Saturn şi Marte şi asupra unor obiecte Messier vizibile la momentul dat.

Preşedinte AAS, prof.IOAN ADAM