Comunicat de presa
Comunicat de presă
Farsa continuă
Deoarece prin intermediul internetului este promovat şi în acest an un anunţ conform căruia planeta Marte se va vedea în luna august la fel de mare ca Luna, atragem atenţia că aceasta este o FARSĂ.
Este una dintre acele ştiri care se răspândesc cu mare rapiditate, determinat de caracterul senzaţional al evenimentului şi de lipsa cunoştinţelor de bază din astronomie în rândul majorităţii cetăţenilor.
Explicarea fenomenului denumit “mare opoziţie”
Opoziţia unei planete exterioare are loc atunci când planeta se vede de pe Pământ în partea diametral opusă Soarelui pe bolta cerească (Pământul se află între planetă şi Soare). Deoarece planele orbitelor planetelor diferă, alinierea nu este perfectă.
Opoziţiile planetei Marte se succed la un interval de aproape doi ani (779 de zile), interval care se numeşte perioadă sinodică şi este rezultatul compunerii mişcărilor de revoluţie ale Pământului şi planetei în jurul Soarelui.
Dacă la opoziţia planetei, aceasta este aproape de periheliul său, ea este mai apropiată de Soare şi în consecinţă şi de Pământ. Această situaţie se numeşte “mare opoziţie” sau opoziţie perihelică şi se repetă o dată la 15-17 ani.
Distanţa minimă dintre Marte şi Terra se situează între 55 şi 90 milioane km. Cea mai recentă dată când Marte a fost în opoziţie: 29 ianuarie 2010.
Pe 27 august 2003, Marte a atins cea mai mică distanţă faţă de planeta noastră din ultimii 60.000 de ani: 55.758.006 km. La această „mare opoziţie”, Marte s-a văzut ca o stea roşie, la fel de strălucitoare ca steaua Vega.
Diagrama indică poziţia relativă a Pământului şi a planetei Marte la diferite opoziţii, 1995 – 2012, precum şi opoziţiile la periheliu din 2018 şi 2020 (liniile dintre planete sunt în negru pentru opoziţii din trecut şi în roşu pentru opoziţii viitoare). Distanţa (MMI, sau milioane de mile) dintre Pământ şi Marte este, indicată în Mmi = milioane de mile.
Tabelul de mai jos listează toate opoziţiile 1995 – 2037, care acoperă doar puţin peste două serii de opoziţii şi arată că noi am fost relativ aproape de Marte în 2001 şi 2005, aproape în mod excepţional în 2003 şi va fi destul de aproape de Marte în 2020 şi 2033.
Opoziţiile lui Marte, 1995 – 2037
| Data opoziţiei |
Data celei mai
apropiate întâlniri |
Distanţa cea mai mică (UA / Milioane de mile) |
| Feb 12 1995 Mar 17 1997 Apr 24 1999 Jun 13 2001 Aug 28 2003 Nov 07 2005 Dec 24 2007 Jan 29 2010 Mar 03 2012 Apr 08 2014 May 22 2016 Jul 27 2018 Oct 13 2020 Dec 08 2022 Jan 16 2025 Feb 19 2027 Mar 25 2029 May 04 2031 Jun 27 2033 Sep 15 2035 Nov 19 2037 |
Feb 11 1995 Mar 20 1997 May 01 1999 Jun 21 2001 Aug 27 2003 Oct 30 2005 Dec 18 2007 Jan 27 2010 Mar 05 2012 Apr 14 2014 May 30 2016 Jul 31 2018 Oct 06 2020 Dec 01 2022 Jan 12 2025 Feb 20 2027 Mar 29 2029 May 12 2031 Jul 05 2033 Sep 11 2035 Nov 11 2037 |
0,67569 / 62,8 0,65938 / 61,3 0,57846 / 53,8 0,45017 / 41,8 0,37272 / 34,6 0,46406 / 43,1 0,58935 / 54,8 0,66398 / 61,7 0,67368 / 62,6 0,61756 / 57,4 0,50321 / 46,8 0,38496 / 35,8 0,41492 / 38,6 0,54447 / 50,6 0,64228 / 59,7 0,67792 / 63,0 0,64722 / 60,2 0,55336 / 51,4 0,42302 / 39,3 0,38041 / 35,4 0,49358 / 45,9 |
Preşedinte AAS, prof.Ioan Adam
CALENDAR ASTRONOMIC AUGUST 2011
CALENDAR ASTRONOMIC 2011
Fenomene astronomice în luna august
/Datele din acest calendar sunt valabile pentru coordonatele Bârladului/
01 august -Luna aproape de steaua Regulus/ constelaţia Leo / (ora 10)
01 august -Luna aproape de Mercur / (ora 12)
04 august -Luna aproape de Saturn (magnitudinea aparentă m = + 0,9) / (ora 09)
05 august -Luna aproape de steaua Spica/ constelaţia Virgo / (ora 04)
08 august -Luna aproape de steaua Antares/ constelaţia Scorpius / (ora 10)
16 august -Venus la conjuncţie superioară / (ora 15)
17 august -Mercur la conjuncţie inferioară / (ora 04)
20 august -Luna aproape de Jupiter (m = – 2,6) / (ora 12)
22 august -Luna aproape de roiul deschis Pleiade / (ora 03)
23 august -Luna aproape de steaua Aldebaran /constelaţia Taurus / (ora 01)
23 august -Neptun la opoziţie (m = + 7,8) / (ora 02). Cel mai bun moment pentru
a vedea cea mai îndepărtată planetă din Sistemului Solar.
25 august -Luna aproape de Marte (m = + 1,4) / (ora 16)
26 august -Luna aproape de steaua Pollux /constelaţia Gemini / (ora 06)
31 august -Luna aproape de Saturn (m = + 0,9) / (ora 23)
Răsăritul şi apusul planetelor vizibile cu ochiul liber
Mercur nu se poate observa din cauza apropierii de Soare. Pe 17 august, Mercur este la conjuncţie inferioară.
Venus nu se poate observa din cauza apropierii de Soare. Pe 16 august, Venus este la conjuncţie superioară.
Marte apare pe cerul dimineţii.
Jupiter se vede după miezul nopţii şi dimineaţa.
Saturn se vede în cursul serii.
Soarele
Răsărit şi apus
La începutul lunii răsare la ora 6h02m şi apune la ora 20h40m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 6h27m şi apune la ora 19h51m.
Luna
Distanţa de Pământ
02 august, ora 24, PERIGEU – la 365.761 km de Pământ
18 august, ora 19, APOGEU – la 405.161 km de Pământ
30 august, ora 21, PERIGEU – la 360.858 km de Pământ
Fazele Lunii
06 august /ora 04:08 - Luna la Primul Pătrar
13 august /ora 21:57 - Luna Plină
22 august /ora 00:54 – Luna la Ultimul Pătrar
29 august /ora 06:04 – Luna Nouă
Curenţi meteorici
În luna august continuă să fie activi următorii curenţi meteorici:
Piscis Austrinids (PAU)
Intervalul de activitate este 15 iulie – 10 august.
α–Capricornids (CAP)
Curentul este activ în perioada 3 iulie – 15 august.
δ–Aquariids (SDA)
Intervalul de activitate este 12 iulie – 23 august.
Perseids (PER)
Curentul este activ în perioada 17 iulie – 24 august. Cometa “părinte” a acestui curent meteoric este cometa Swift-Tuttle. Maximul se va înregistra pe 13 august: 50 – 100 meteori/oră, în intervalul 4h – 16 h (ora oficială a României), probabil la 9h. Condiţiile de observare sunt nefavorabile în acest an din cauza luminii puternice a Lunii.
Apropieri ale unor asteroizi de Pământ
| ASTEROIDUL | DATA | DISTANŢA | MĂRIMEA |
| 2009 AV | 22.08 | 49,7 LD | 1,1 km |
Notă:
LD = “Lunar Distance”. 1 LD = 384.401 km, distanţa medie dintre Pământ şi Lună.
1 LD = 0,00256 UA.
Misiunea Dawn
Cu ajutorul Misiunii Dawn, NASA a obţinut imagini mult mai detaliate decât oricând înainte a suprafeţei asteroidului Vesta. Nava spaţială a intrat pe orbita asteroidului Vesta pe 16 iulie. Vesta are 530 km în diametru şi este al doilea obiect masiv din centura de asteroizi, după Ceres.
Acum aproximativ un miliard de ani în urmă, Vesta pierdut în jurul valorii de 1% din masa lui într-o coliziune care a lăsat un crater enorm ce ocupă mare parte a emisferei sale sudice. Resturile provenite de la acest eveniment au căzut pe Pământ şi sunt o sursă bogată de dovezi cu privire la asteroid.
Fotografiile ce se vor realiza în continuare vor evidenţia, fără îndoială, una din cele mai vechi suprafaţe existente în Sistemul Solar primordial.
prof.Ioan Adam, preşedinte Asociaţia Astronomică “Sirius”- Club UNESCO
Comunicat de presa Concursul “Pasi spre infinit” editia a XXVII-a
Comunicat de presă
Concursul „Paşi spre infinit”, ediţia a XXVII-a
Pe lângă materiile de la şcoală, motivaţi de frumuseţea Cosmosului şi a călătoriei printre stele, elevii de la Centrul de Excelenţă pentru Astronomie de la Liceul Teoretic„Mihai Eminescu” Bârlad, depun efort pentru a acumula cunoştinţe şi deprinderi despre spaţiul sideral şi lumile sale.
Concursul “Paşi spre infinit” permite evaluarea activităţilor teoretice, practice şi observaţionale desfăşurate în anul şcolar 2010-2011 şi selecţia pentru participarea la concursurile de profil din perioada vacanţei de vară.
La cele trei categorii de vârstă, au fost înregistrate următoarele rezultate:
| Categoria | Premiul | Numele şi prenumele | Instituţia |
| 1
(clasele III-IV) |
Premiul I | Moraru Sebastian
clasa a III-a |
Şcoala Pârveşti, comuna Costeşti
|
| Premiul II | Socola Robert Cosmin
clasa a III-a |
Şcoala Pârveşti, comuna Costeşti
|
|
| Premiul III | Roiu Beatrice-Petronela
clasa a IV-a |
Şcoala Pârveşti, comuna Costeşti
|
|
| Menţiune | Apur Andrei-Gabriel
clasa a IV-a |
Şcoala Pârveşti, comuna Costeşti |
Prof.îndrumător: Prof.învăţămînt primar Giuşcă Maria
| Categoria | Premiul | Numele şi prenumele | Instituţia |
| 2
(clasele V-VIII)
|
Premiul I | Raţă Matei Mihai | Şcoala Nr.8 Bârlad
|
| Premiul II | Borş Bianca-Maria | Şcoala Nr.8 Bârlad
|
|
| Premiul III | Onose Elena | Şcoala Nr.8 Bârlad
|
Prof.îndrumător: Prof.Adam Ioan
|
Categoria |
Premiul | Numele şi prenumele | Instituţia |
| 3
(clasele IX-XI) |
Premiul I | Rotariu Ionuţ
clasa a IX-a |
Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” Bârlad
|
| Premiul I | Arbănaş Alina
clasa a IX-a |
Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” Bârlad | |
| Premiul II | Gîfu Raluca-Elena
clasa a IX-a
|
Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” Bârlad | |
|
|
Premiul II | Năstasă Antonia Magda
clasa a IX-a |
Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” Bârlad |
| Premiul II | Nacu Roxana-Elena
clasa a IX-a |
Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” Bârlad | |
|
|
Premiul II | Tofan Georgiana Camelia
clasa a IX-a |
Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” Bârlad |
|
|
Premiul II | Tătaru Flaviana-Florina
clasa a IX-a |
Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” Bârlad |
| Premiul III | Ţuţu Ştefan-Valentin
clasa a X-a |
Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” Bârlad | |
| Premiul III | Sava Marius Cristian
clasa a X-a |
Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” Bârlad | |
| Premiul III | Călărăşanu George-Alexandru
clasa a IX-a |
Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” Bârlad | |
| Menţiune | Borza Maria Magdalena
clasa a IX-a |
Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” Bârlad |
Observaţie: Clasamentul a fost întocmit în baza unei grile de punctaj.
Premiile constând în diplome şi reviste au fost oferite de Asociaţia Astronomică“Sirius”-Club UNESCO.
Preşedinte AAS, prof.Ioan Adam
Comunicat de presa concurs “INVENTICA” 2011
Comunicat de presă
Participare la Concursul Naţional de Ştiinţă şi Inginerie
„INVENTICA”, ediţia a II-a
În perioada 17-19 iunie 2011, s-a desfăşurat la Suceava ediţia a II-a a Concursului Naţional de Ştiinţă şi Inginerie „INVENTICA”.
Organizatori: Palatul Copiilor Suceava, Societatea Ştiinţifică „Cygnus”-Centru UNESCO, Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, Colegiul Naţional „Petru Rareş” Suceava, sub egida Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO.
Concursul este cuprins în Calendarul Activităţilor Educative 2011, elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Concursul îşi propune sporirea interesului tinerei generaţii pentru domeniul ştiinţific şi tehnic, familiarizarea elevilor din domeniul preuniversitar cu metodica şi tehnica cercetării, punerea în valoare a elementelor de inovare şi inventică ce au ca autori tinerii.
La concurs pot participa elevi din clasele V-XII care au realizat în ultima perioadă un proiect sau un studiu care să facă parte din domeniul creativităţii ştiinţifice şi tehnice, a inovării sau inventicii.
Un proiect de cercetare poate fi preluat ca idee din lucrările oamenilor de ştiinţă profesionişti, dar lucrarea finală prezentată de elev/echipaj trebuie să conţină doar aportul personal la proiect.
Categorii tematice:
I. Ştiinţe (Chimie, Biologie, Geografie, Fizică, Managementul mediului şi al ecosistemelor, Matematică aplicată sau domenii interdisciplinare ale ştiinţelor enumerate)
II. Ştiinţe aplicate (Inginerie mecanică, Energetică şi termotehnică, Electrotehnică şi electronică, Echipamente şi tehnologii de măsurare sau monitorizare, Reciclare, Economie)
III. Tehnologia informaţiei (ştiinţa calculatorului, Algoritmi, Inteligenţă artificială, Navigarea şi comunicarea, Aplicaţii software)
Categorii de vârstă:
Categoria A: 12 – 15 ani
Categoria B: 16 – 20 ani
Programul manifestării a cuprins: amenajarea standurilor (la Iulius Mall Suceava), festivitatea de deschidere, vizitarea standurilor de către public, Festivitatea de premiere (Aula Colegiului Naţional “Petru Rareş” Suceava), vizitarea oraşului Suceava.
Echipajul de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad/Asociaţia Astronomică“Sirius”-Club UNESCO format din Pascal Ionuţ-Alin şi Tătaru Dorel, elevi în clasa a X-a, a obţinut Menţiune cu lucrarea „Colectarea şi observarea micrometeoriţilor”.
Premiile concursului s-au acordat pe categorii de vârstă, dar nu şi pe categorii tematice aşa cum era prevăzut în regulamentul concursului.
Juriul a fost format din personalităţi cu preocupări în domeniul inventicii şi inovării la nivel naţional, cadre didactice universitare şi reprezentanţi ai organizatorilor. Preşedintele juriului a fost prof.Alexandru Mironov, jurnalist de ştiinţă.
Criteriile de jurizare au ţinut cont de:
- Activitatea propriu zisă a tânărului în proiectul prezentat;
- Respectarea rigurozităţii ştiinţifice şi/sau matematice specifice vârstei sale;
- Importanţa şi relevanţa proiectului în domeniu;
- Nivelul de aprofundare a temei;
- Nivelul de noutate al proiectului prezentat;
- Designul şi activitatea tânărului în scopul atingerii obiectivelor proiectului.
Jurizarea s-a făcut prin discuţii individuale ale membrilor juriului cu autorul / autorii proiectului timp de maxim 10 minute şi studiul fişei de înscriere şi al exponatelor.
În funcţie de îndeplinirea anumitor cerinţe, unul dintre proiectele care a obţinut Premiul de Excelenţă, va participa la concursul de profil organizat în SUA.
Preşedinte AAS, prof.Ioan Adam
Calendar astronomic iulie 2011
CALENDAR ASTRONOMIC 2011
Fenomene astronomice în luna iulie
/Datele din acest calendar sunt valabile pentru coordonatele Bârladului/
04 iulie - Pământul la afeliu (distanţa maximă de Soare: 1,01674 UA sau
152.100.000 km) / (ora 18)
05 iulie - Marte (magnitudinea aparentă m = + 1,4) la 5,4 grade N de steaua
Aldebaran (m = + 0,8) /constelaţia Taurus / (ora 03)
05 iulie - Luna aproape de steaua Regulus/ constelaţia Leo / (ora 04)
08 iulie – Luna aproape de Saturn (m = + 0,9) / (ora 02)
09 iulie – Luna aproape de steaua Spica/ constelaţia Virgo / (ora 01)
12 iulie – Luna aproape de steaua Antares/ constelaţia Scorpius / (ora 05)
12 iulie - Neptun finalizează prima orbită de la descoperirea sa.
Planeta a fost observată prin telescop pe 23 septembrie 1846. La
distanţa la care se află faţă de Soare (4,5 miliarde km), o rotaţie
completă se face în 165 de ani (anul neptunian). Pe 12 iulie 2011,
planeta se va afla în aceeaşi poziţie în care a fost descoperită.
Read phonetically Dictionary
20 iulie - Mercur (m = + 0,5) la elongaţie maximă 27 grade E / (ora 08)
24 iulie - Luna aproape de Jupiter (m = – 2,4) / (ora 01)
25 iulie - Luna aproape de roiul deschis Pleiade / (ora 21)
27 iulie - Luna aproape de Marte (m = + 1,4) / (ora 19)
Răsăritul şi apusul planetelor vizibile cu ochiul liber
Mercur apare pe cerul serii.
Venus nu se poate observa din cauza apropierii de Soare.
Marte apare pe cerul dimineţii.
Jupiter se vede după miezul nopţii şi dimineaţa.
Saturn se vede în cursul serii.
Soarele
Răsărit şi apus
La începutul lunii răsare la ora 5h33m şi apune la ora 21h03m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 6h00m şi apune la ora 20h41m.
Luna
Distanţa de Pământ
07 iulie, ora 17, PERIGEU – la 369.570 km de Pământ
22 iulie, ora 02, APOGEU – la 404.355 km de Pământ
Fazele Lunii
01 iulie /ora 11:53 – Luna Nouă
08 iulie /ora 09:29 - Luna la Primul Pătrar
15 iulie /ora 09:38 - Luna Plină
23 iulie /ora 08:03 -Luna la Ultimul Pătrar
30 iulie /ora 21:39 – Luna Nouă
Fenomene
Eclipsă parţială de Soare – 1 iulie 2011
O eclipsă parţială de Soare se va produce pe 1 iulie, vizibilă din sudul Oceanului Indian. Maximul eclipsei va avea loc la 11:39 (ora României). Luna va acoperi 9,7% din suprafaţa Soarelui.
Curenţi meteorici
Sunt activi în această perioadă următorii curenţi meteorici:
α–Capricornids (CAP)
Intervalul de activitate este 3 iulie – 15 august. Maximul se va înregistra pe 30 iulie: 5 meteori/oră.
δ–Aquariids (SDA)
Curentul este activ în perioada 12 iulie – 23 august. Maximul se produce pe 30 iulie: 16 meteori/oră.
Piscis Austrinids (PAU)
Intervalul de activitate este 15 iulie – 10 august. Maximul se va înregistra pe 28 iulie: 5 meteori/oră.
Perseids (PER)
Curentul este activ în perioada 17 iulie – 24 august.
Apropieri ale unor asteroizi de Pământ
| ASTEROIDUL | DATA | DISTANŢA | MĂRIMEA |
| 2011 GA55 | 06.07 | 64,1 LD | 1,0 km |
| 2011 EZ78 | 10.07 | 37,3 LD | 1,6 km |
| 2003 YS117 | 14.07 | 73,9 LD | 1,0 km |
| 2007 DD | 23.07 | 9,3 LD | 31 m |
| 2003 BK47 | 26.07 | 77,6 LD | 1,0 km |
Notă:
LD = “Lunar Distance”. 1 LD = 384.401 km, distanţa medie dintre Pământ şi Lună.
1 LD = 0,00256 UA.
prof.Ioan Adam, preşedinte Asociaţia Astronomică “Sirius”- Club UNESCO