Asociatia Astronomica "Sirius", Barlad

Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” Bârlad

Centrul de Excelenţă pentru Astronomie

Asociaţia Astronomică “Sirius”-Club UNESCO

COMUNICAT DE PRESĂ

Rezultatele Concursului  Naţional de Astronomie „Sub cerul astral al Deltei”, ediţia a IV-a

La această ediţie, Concursul Naţional de Astronomie „Sub cerul astral al Deltei”, activitate nominalizată în Calendarul Naţional al Activităţilor Educative, Domeniul 2.4, poziţia 7,  s-a desfăşurat la Grupul Şcolar „Anghel Saligny” Tulcea. Concursul a cuprins mai multe etape:

• Proba de concurs teoretic – s-a desfăşurat pe trei categorii de vârstă – seniori, juniori, juniori mici;
• Proba observaţională

Deasemenea, echipajele au prezentat activităţile desfăşurate pe parcursul anului şcolar în domeniul astronomiei, prin expunerea unor fotografii, desene, postere şi alte materiale.

În funcţie de punctajul obţinut s-a realizat un clasament asemănător celui de la Olimpiada Internaţională de Astronomie.

La ediţia din acest an, elevii din judeţul Vaslui, membri AAS, pregătiţi în cadrul Centrului de Excelenţă pentru Astronomie de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad, au obţinut alături de alte echipaje Premiul I atât la categoria seniori, cât şi la categoria juniori mici.

Nr. crt.	Nume şi prenume	Clasa	Unitatea de învăţământ	Categoria de vârstă	Prof. pregătitor
1	Angheluţă Cristian-Paul	IX	C.N.”Gheorghe Roşca Codreanu” Bârlad	senior	Adam Ioan
2	Mocanu Emil-George	XI	C.N.”Gheorghe Roşca Codreanu” Bârlad	senior	Adam Ioan
3	Boghiu Radu	X	Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad	senior	Adam Ioan
4	Moraru Sebastian	III	Şcoala Pârveşti, comuna Costeşti	junior	Giuşcă Maria
5	Roiu Beatrice-Petronela	IV	Şcoala Pârveşti, comuna Costeşti	junior	Giuşcă Maria
6	Buruiană Roxana	III	Şcoala Pârveşti, comuna Costeşti	junior	Giuşcă Maria

Premiile acordate de Societatea Astronomică Română de Meteori şi Asociaţia Astronomică “Sirius”-Club UNESCO au constat în reviste, albume fotografice, minidicţionare de astronomie, pliante, hărţi cereşti, DVD-uri multimedia.

Programul a mai cuprins:

-Workshop instrumente astronomice – observaţii obiecte Messier;

-Prezentare “Arta fotografierii” – Bogdan Greavu, revista Terra Magazin;

-Prezentare “Observatoarele din Grand Canare” – Dumitru Daniel, masterand astrofizică;

-Excursie cu vaporaşul pe Dunărea Veche;

-Vizită la Acvariul Delta Dunării.

Prin derularea tuturor activităţilor proiectate, Proiectul „Sub cerul astral al Deltei” şi-a atins scopul: inducerea dorinţei de cunoaştere, de autoperfecţionare, de evaluare şi autoevaluare.

prof.Ioan Adam

Inspectoratul Şcolar Judeţean    Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” Asociaţia Astronomică“Sirius”

Vaslui Bârlad Club UNESCO

Comunicat de presă

Rezultate etapa judeţeană a Olimpiadei “Meşteşuguri Artistice Tradiţionale” 2010

În cadrul programului de revitalizare şi recuperare a tradiţiilor creaţiei artistice populare, un loc deosebit – prin valenţele sale sociale privind relansarea prin şcoală a meşteşugurilor artistice tradiţionale – îl ocupă Olimpiada Naţională “Meşteşuguri artistice tradiţionale”.
La etapa judeţeană care a avut loc joi, 24 iunie 2010, la Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” Bârlad, s-au înscris în concurs elevi de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad, membri ai Cercului „Să redăm tradiţia!”, cu lucrări din trei genuri de creaţie: confecţionat măşti din lemn, icoane pictate pe sticlă, icoane de vatră.

Comisia de jurizare constituită din: inspector prof.Horia Popovici –preşedinte, prof.Dorinel Filichi, prof.Cristian Ghiţă, prof.Sebastian Pascu – Liceul Pedagogic „Alexandru Vlahuţă” Bârlad şi prof.Ioan Adam – Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad, a stabilit în conformitate cu metodologia şi principiile de concurs prevăzute pentru etapa judeţeană, următorul clasament:

CALENDAR  ASTRONOMIC 2010

Fenomene astronomice în luna iulie

/Datele din acest calendar sunt valabile pentru coordonatele Bârladului/

Fenomene de interes general în cursul acestei luni:

03 iulie          -Luna aproape de Jupiter (magnitudinea aparentă m = -2,5) / (ora 23)

06 iulie          -Pământul la afeliu (distanţa maximă faţă de Soare = 1,01670 UA sau 152.100.000 km) / (ora 14)
8 iulie           -Luna aproape de Pleiade (ora 09)

09 iulie           -Luna aproape de steaua Aldebaran / constelaţia Taurus (ora 05)

10 iulie           -Venus (m = -4,1)  la 1 grad NNE de steaua Regulus m = +1,4  /

constelaţia Leo / (ora 15)

11 iulie           -Eclipsă totală de Soare vizibilă în sudul Oceanului Pacific / (ora 15)

14 iulie           -Luna aproape de steaua Regulus / constelaţia Leo / (ora 16)

15 iulie           -Luna aproape de Venus (m = -4,1) / (ora 01)

16 iulie           -Luna aproape de Marte (m = +1,4) / (ora 03)

16 iulie           -Luna aproape de Saturn (m = +1,1) / (ora 17)

18 iulie           -Luna aproape de steaua Spica / constelaţia Virgo / (ora 09)

21 iulie           -Luna aproape de steaua Antares / constelaţia Scorpius / (ora 23)

28 iulie           -Mercur (m = +0,1) la 0,3 grade SSV de steaua Regulus (m = +1,3) /

constelaţia Leo  / (ora 01)

31 iulie           -Luna aproape de Jupiter (m = -2,7) / (ora 05)

31 iulie           -Marte (m = +1,5)  la 1,8 grade SSV de Saturn  (m = +1,1) / (ora 09)

Răsăritul  şi  apusul  planetelor  vizibile  cu  ochiul  liber

Mercur va fi vizibil la sfârşitul lunii iulie, pe cerul de seară, spre vest.

Venus se observă pe cerul de seară.

Marte se observă până spre miezul nopţii.

Jupiter poate fi observat după miezul nopţii.

Saturn se poate vedea pe cerul nopţii.

Soarele

Răsărit şi apus

La începutul lunii răsare la ora 5h34m şi apune la ora 21h03m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 6h00m şi apune la ora 20h41m.

Fenomene

Eclipsă totală de Soare  / 11 iulie 2010

Umbra Lunii traversează sudul Oceanului Pacific, părţi din Insulele Cook, Tahiti, Arhipelagul Tuamotu, Insula Paştelui, sudul statului Chile şi Argentina. Maximul totalităţii (5m20 s) are loc în largul oceanului, la 22:34 (ora oficială a României).

O eclipsă parţială va fi vizibilă într-o regiune mult mai mare care acoperă Pacificul de Sud şi sudul Americii de sud.

Luna

Distanţa de Pământ

01 iulie,  ora 13, APOGEU  – la 405.036 km de Pământ

13 iulie,  ora 14, PERIGEU – la 361.115 km de Pământ

29 iulie,  ora 03, APOGEU  – la 405.955 km de Pământ

Fazele  Lunii

04 iulie /ora 17:35   - Luna  la  Ultimul Pătrar

11 iulie /ora 22:40   – Luna  Nouă

18 iulie /ora 13:11   - Luna  la  Primul Pătrar

26 iulie /ora 04:37   - Luna Plină

Curenţi meteorici

În cursul lunii iulie activitatea meteorică se intensifică. Următorii curenţi meteorici sunt activi în această perioadă:

α-Capricornids (PAC)

Activ:	3 iulie – 15 august
Maxim:	30 iulie
ZHR =	4 meteori/oră

Sud-δ Aquariids (SDA)

Activ:	12 iulie – 19 august
Maxim:	28 iulie
ZHR =	20 meteori/oră

Piscis Austrinids (PAU)

Activ:	15 iulie – 10 august
Maxim:	28 iulie
ZHR =	5 meteori/oră

Perseids (PER)

Activ:	17 iulie – 24 august
Maxim:	13 august
ZHR =	100 meteori / oră  2h30m – 5h00m

prof.Ioan  Adam, preşedinte Asociaţia Astronomică “Sirius”- Club UNESCO

Fenomene astronomice în luna iunie

/Datele din acest calendar sunt valabile pentru coordonatele Bârladului/

Fenomene de interes general în cursul acestei luni:

06 iunie          -Luna aproape de Jupiter / magnitudinea aparentă m = -2,3 (ora 07)

07 iunie          -Marte la 0,8 grade NNE de steaua Regulus / constelaţia Leo

/magnitudinea aparentă m = +1,3 (ora 09)

10 iunie          -Mercur la 5,9 grade SSE de Pleiade / magnitudinea aparentă m = -0,4

(ora 19)

10/11 iunie     -Luna aproape de Pleiade (ora 02)

11 iunie          -Luna aproape de Mercur (ora 04)

15 iunie          -Luna aproape de Venus / magnitudinea aparentă m = -4,0 (ora 07)

17 iunie          -Luna aproape de steaua Regulus / constelaţia Leo (ora 07)

17 iunie          -Luna aproape de Marte / m = +1,3 (ora 18)

21 iunie          -Luna aproape de steaua Spica/ constelaţia Virgo (ora 04)

21 iunie          -Solstiţiul de vară (ora 14:29)

24 iunie          -Luna aproape de steaua Antares / constelaţia Scorpius (ora 15)

26 iunie          -Eclipsă parţială de Lună

28 iunie          -Mercur la conjuncţie superioară (ora 15)

Solstiţiul de vară

În acest an, începutul verii astronomice are loc pe 21 iunie la ora 14:29.

Pământul execută atât o mişcare de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor păstrează (în primă aproximaţie) o poziţie fixă în spaţiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66 grade şi 33 minute. Datorită acestui fenomen, cele 2 emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Pentru un observator terestru fenomenul se materializează pe sfera cerească prin mişcarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1 grad pe zi, planul eclipticii fiind înclinat faţă de cel al ecuatorului ceresc cu 23 grade şi 27 minute. La momentul solstiţiului de vară, Soarele se va afla deci la 23 grade şi 27 minute distanţa unghiulară nord faţă de ecuatorul ceresc, el descriind mişcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului.

Denumirea de solstiţiu (“Soarele stă”) este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Soarele aflându-se la culminaţie (pentru latitudinea medie a ţării noastre) la 67 grade şi 52 minute deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32m, durata nopţii fiind de numai 8h28m. Din acelaşi motiv, şi crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor “nopţi albe”.

După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la momentul solstiţiului de iarnă.

Răsăritul  şi  apusul  planetelor  vizibile  cu  ochiul  liber

Mercur nu va fi vizibil, fiind la sfârşitul lunii la conjuncţie superioară.

Venus se observă pe cerul de seară.

Marte se observă până spre miezul nopţii.

Jupiter poate fi observat după miezul nopţii.

Saturn se poate vedea pe cerul nopţii.

Soarele

Răsărit şi apus

La începutul lunii răsare la ora 5h34m şi apune la ora 20h52m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 5h34m şi apune la ora 21h03m.

Luna

Distanţa de Pământ

03 iunie,  ora 20, APOGEU  – la 404.266 km de Pământ

15 iunie,  ora 18, PERIGEU – la 365.931 km de Pământ

Fazele  Lunii

05 iunie /ora 01:13   - Luna  la  Ultimul Pătrar

12 iunie /ora 14:15   – Luna  Nouă

19 iunie /ora 07:29   - Luna  la  Primul Pătrar

26 iunie /ora 14:30   - Luna Plină

Fenomene

Eclipsa parţială de Lună  / 26 iunie 2010 / vizibilă din America, Pacific şi estul Asiei.

Începutul eclipsei: 13:17

Mijlocul eclipsei:   14:38

Sfârşitul eclipsei:   16:00

Curenţi meteorici

June Lyrids (JLY)

Curentul de meteori este activ în perioada 11-21 iunie. Maximul curentului se va produce pe 16 iunie. Numărul de meteori pe oră: variabil, 0-5.

June Boötids (JBO)

Cometa “părinte” este cometa 7P/Pons-Winnecke.  Aceasta are o orbită care se află în prezent la aproximativ 0,24 Unităţi Astronomice. Cea mai recentă trecerea a sa la periheliu, a fost în septembrie 2008. Intervalul de activitate: 22 iunie – 2 iulie; maximul: 27 iunie, ora 17h30m.
Conform predicţiei, numărul de meteori pe oră: variabil, 0-100+.

prof.Ioan  Adam, preşedinte Asociaţia Astronomică “Sirius”- Club UNESCO