Fenomene astronomice în luna august

/Datele din acest calendar sunt valabile pentru coordonatele Bârladului/

Fenomene de interes general în cursul acestei luni:

07 august     -Mercur la elongaţie maximă 27 grade E (magnitudinea aparentă

m = + 0,1) / (ora 04)

08 august     -Venus (m = - 4,2), Marte (m = + 1,5) şi Saturn (m = + 1,1)  într-un cerc

cu diametrul de 4,8 grade / (ora 10)

08 august     -Venus (m = - 4,2) la 2,7 grade SSV de Saturn (m = + 1,1) / (ora 14)

12 august     -Luna aproape de Mercur (m = +0,6) / (ora 03)

13 august     -Luna aproape de Saturn (m = + 1,1) / (ora 05)

13 august     -Luna aproape de Venus (m = – 4,3) / (ora 11)

13 august     -Luna aproape de Marte (m = + 1,5) / (ora 17)

14 august     -Luna aproape de steaua Spica / constelaţia Virgo / (ora 19)

18 august     -Luna aproape de steaua Antares / constelaţia Scorpius / (ora 03)

19 august     -Venus (m = – 4,3)  la 1,9 grade SV de Marte (m = + 1,5)  / (ora 08)

20 august     -Venus la elongaţie maximă 46 grade E (m = - 4,3) / (ora 07)

27 august     -Luna aproape de Jupiter (m = - 2,9) / (ora 08)

31 august     -Venus (m = - 4,4), Marte (m = + 1,5)  şi Spica (m = + 1,0)  într-un cerc

cu diametrul de 4,2 grade / (ora 15)

Răsăritul  şi  apusul  planetelor  vizibile  cu  ochiul  liber

Mercur va fi vizibil cu ochiul liber pe cerul de seară, spre vest, în prima parte a lunii august.

Venus se observă pe cerul de seară.

Marte se observă pe cerul de seară

Jupiter poate fi observat atât înainte de miezul nopţii, cât şi în cursul dimineţii.

Saturn se poate vedea pe cerul de seară.

Soarele

Răsărit şi apus

La începutul lunii răsare la ora 6h01m şi apune la ora 20h40m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 6h36m şi apune la ora 19h53m.

Luna

Distanţa de Pământ

10 august,  ora 21, PERIGEU – la 367.857 km de Pământ

25 august,  ora 09, APOGEU  – la 406.389 km de Pământ

Fazele  Lunii

03 august /ora 07:59   - Luna  la  Ultimul Pătrar

10 august /ora 06:08   – Luna  Nouă

16 august /ora 21:14   - Luna  la  Primul Pătrar

24 august /ora 20:05   - Luna Plină

Curenţi meteorici

În august sunt activi următorii curenţi meteorici:

Piscis Austrinids (PAU)

α-Capricornids (PAC)

Sud-δ Aquariids (SDA)

Perseids (PER)

Perseidele sunt una dintre cele mai dinamice şi incitante „ploi” de meteori; curent meteoric producător de stele “căzătoare” cu mişcare rapidă  în lunile iulie şi august. Cometa “părinte” a acestui curent meteoric este cometa Swift-Tuttle. Numele de Perseide provine de la faptul că radiantul (punctul de pe bolta cerească din care, datorită efectului de perspectivă, par a-şi avea originea meteorii), se află în constelaţia Perseu.

Pe baza observaţiilor din ultimii ani, ne aşteptăm ca vârful „normal” de ~ 100 meteori pe oră să apară în noaptea de 12 / 13 august între 21h şi 10h (ora oficială a României).

În mai multe rânduri în ultimele decenii, s-au înregistrat izbucniri de 150 – 400 + meteori / oră din cauza Pământului care trece prin regiunile cu o densitate mai mare în fluxul de particule.

Observaţiile realizate în întreaga lume de către astronomii amatori sunt necesare în nopţile apropiate de maxim pentru a verifica şi a îmbunătăţi previziunile specialiştilor.

Luna Nouă de pe 10 august creează condiţii perfecte pentru observaţii. Perseidele sunt cel mai bine observate după miezul nopţii, când altitudinea radiantului este foarte bună pe cer.

Apropieri ale unor asteroizi de Pământ

Asteroizii potenţial periculoşi (NEA - Near-Earth Asteroids) sunt roci din spaţiu cu dimensiunea de aproximativ 100 m, care pot veni mai aproape de Pământ nu mai mult decât 0,05 UA.

Viitoare apropieri Pământ-asteroizi:

Notă:

LD = “Lunar Distance”.  1 LD = 384.401 km, distanţa medie dintre Pământ şi Lună.

1 LD = 0,00256 UA.  UA = 150.000.000 km.

prof.Ioan  Adam, preşedinte Asociaţia Astronomică “Sirius”- Club UNESCO

Str.Mihai Eminescu nr.1, Bârlad  731199

Tel/Fax: 0235-413003; 0742067929

 E-mail: emis23@yahoo.com , aasirius2001@yahoo.com

 Website: www.astronomica.ro 

COMUNICAT DE PRESĂ

              Observarea şi studierea curentului meteoric Perseide

  Privind cu ochiul liber spre nord-est, dacă cerul este senin, vom fi martorii unui cunoscut fenomen luminos, numit în popor “stele căzătoare”.

      Astfel, până în noaptea de 12/13 august, vom vedea pe cer tot mai mulţi meteori, deplasându-se cu mare viteză (59 km/s)  vreme de câteva clipe. În noaptea de maxim, 12/13 august, intervalul orar 2:30–4:00, se pot vedea teoretic 100 meteori/oră. Practic, în funcţie de transparenţa cerului, se vor vedea circa jumătate. În perioada de maxim creşte probabilitatea apariţiei unor meteori mai strălucitori (bolizi).

      Numele de Perseide provine de la faptul că radiantul (punctul de pe bolta cerească din care, datorită efectului de perspectivă, par a-şi avea originea meteorii), se află în constelaţia Perseu.

      Originea curenţilor meteorici este în mod cert cometară. Primul care a precizat legătura dintre comete şi curenţii meteorici a fost astronomul italian G.Schiaparelli, care a arătat prin calcul că Perseidele au aceeaşi orbită ca şi cometa Swift-Tuttle 1862 III. Astfel, de regulă, curenţii apar prin dezintegrarea – totală sau parţială – a nucleelor cometare, aceştia având în final aproape aceleaşi orbite ca şi cometele din care au provenit. Este posibil ca şi ciocnirile dintre asteroizi, sau dintre asteroizi şi comete, sau unele erupţii puternice de pe planetele gigante să fie surse ale apariţiei curenţilor meteorici, dar aceste ipoteze nu sunt încă confirmate.

      Observaţiile realizate în întreaga lume de către astronomii amatori sunt necesare în nopţile apropiate de maxim pentru a verifica şi a îmbunătăţi previziunile specialiştilor.

      Luna Nouă de pe 10 august creează condiţii perfecte pentru observaţii. Perseidele sunt cel mai bine observate după miezul nopţii, când altitudinea radiantului este foarte bună pe cer.

       În acest an, membrii AAS vor observa şi studia curentul meteoric Perseide din trei locaţii:

1. Bârlad (Cotul Negru), coordonator Cristian-Paul Angheluţă –raportor IMO (International Meteor Organisation);
2. Călimăneşti, jud.Vâlcea, coordonator prof.Ioan Adam –raportor IMO;
3. Horodnic de Jos, jud.Suceava, coordonator Ovidiu-Florin Vasluianu –raportor IMO. Trei membri ai Asociaţiei Astronomice “Sirius”-Club UNESCO vor participa în perioada 9-14 august 2010, la ediţia a V-a a Festivalului Astronomic “Nopţi de Perseide” organizat în localitatea Horodnic de Jos, de Planetariul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava şi Căminul Cultural „I.G.Sbiera” din Horodnic de Jos. Festivalul este asociat campaniei de observare a curentului meteoric Perseide, curent activ în perioada 17 iulie – 24 august.

      Meteorii vor fi înregistraţi vizual şi fotografic de cele trei echipe AAS, se vor prelucra datele de observare şi se vor  trimite rapoarte la Organizaţia Internaţională de Meteori.

                      Preşedinte AAS, prof.Ioan Adam 

Centrul de Excelenţă pentru Astronomie

Asociaţia Astronomică “Sirius”-Club UNESCO

COMUNICAT DE PRESĂ

Rezultatele Concursului  Naţional de Astronomie „Sub cerul astral al Deltei”, ediţia a IV-a

La această ediţie, Concursul Naţional de Astronomie „Sub cerul astral al Deltei”, activitate nominalizată în Calendarul Naţional al Activităţilor Educative, Domeniul 2.4, poziţia 7,  s-a desfăşurat la Grupul Şcolar „Anghel Saligny” Tulcea. Concursul a cuprins mai multe etape:

• Proba de concurs teoretic – s-a desfăşurat pe trei categorii de vârstă – seniori, juniori, juniori mici;
• Proba observaţională

Deasemenea, echipajele au prezentat activităţile desfăşurate pe parcursul anului şcolar în domeniul astronomiei, prin expunerea unor fotografii, desene, postere şi alte materiale.

În funcţie de punctajul obţinut s-a realizat un clasament asemănător celui de la Olimpiada Internaţională de Astronomie.

La ediţia din acest an, elevii din judeţul Vaslui, membri AAS, pregătiţi în cadrul Centrului de Excelenţă pentru Astronomie de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad, au obţinut alături de alte echipaje Premiul I atât la categoria seniori, cât şi la categoria juniori mici.

Premiile acordate de Societatea Astronomică Română de Meteori şi Asociaţia Astronomică “Sirius”-Club UNESCO au constat în reviste, albume fotografice, minidicţionare de astronomie, pliante, hărţi cereşti, DVD-uri multimedia.

Programul a mai cuprins:

-Workshop instrumente astronomice – observaţii obiecte Messier;

-Prezentare “Arta fotografierii” – Bogdan Greavu, revista Terra Magazin;

-Prezentare “Observatoarele din Grand Canare” – Dumitru Daniel, masterand astrofizică;

-Excursie cu vaporaşul pe Dunărea Veche;

-Vizită la Acvariul Delta Dunării.

Prin derularea tuturor activităţilor proiectate, Proiectul „Sub cerul astral al Deltei” şi-a atins scopul: inducerea dorinţei de cunoaştere, de autoperfecţionare, de evaluare şi autoevaluare.

prof.Ioan Adam

Inspectoratul Şcolar Judeţean    Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” Asociaţia Astronomică“Sirius”

Vaslui Bârlad Club UNESCO

Comunicat de presă

Rezultate etapa judeţeană a Olimpiadei “Meşteşuguri Artistice Tradiţionale” 2010

În cadrul programului de revitalizare şi recuperare a tradiţiilor creaţiei artistice populare, un loc deosebit – prin valenţele sale sociale privind relansarea prin şcoală a meşteşugurilor artistice tradiţionale – îl ocupă Olimpiada Naţională “Meşteşuguri artistice tradiţionale”.
La etapa judeţeană care a avut loc joi, 24 iunie 2010, la Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” Bârlad, s-au înscris în concurs elevi de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad, membri ai Cercului „Să redăm tradiţia!”, cu lucrări din trei genuri de creaţie: confecţionat măşti din lemn, icoane pictate pe sticlă, icoane de vatră.

Comisia de jurizare constituită din: inspector prof.Horia Popovici –preşedinte, prof.Dorinel Filichi, prof.Cristian Ghiţă, prof.Sebastian Pascu – Liceul Pedagogic „Alexandru Vlahuţă” Bârlad şi prof.Ioan Adam – Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad, a stabilit în conformitate cu metodologia şi principiile de concurs prevăzute pentru etapa judeţeană, următorul clasament:

Fenomene astronomice în luna iulie

/Datele din acest calendar sunt valabile pentru coordonatele Bârladului/

Fenomene de interes general în cursul acestei luni:

03 iulie          -Luna aproape de Jupiter (magnitudinea aparentă m = -2,5) / (ora 23)

06 iulie          -Pământul la afeliu (distanţa maximă faţă de Soare = 1,01670 UA sau 152.100.000 km) / (ora 14)
8 iulie           -Luna aproape de Pleiade (ora 09)

09 iulie           -Luna aproape de steaua Aldebaran / constelaţia Taurus (ora 05)

10 iulie           -Venus (m = -4,1)  la 1 grad NNE de steaua Regulus m = +1,4  /

constelaţia Leo / (ora 15)

11 iulie           -Eclipsă totală de Soare vizibilă în sudul Oceanului Pacific / (ora 15)

14 iulie           -Luna aproape de steaua Regulus / constelaţia Leo / (ora 16)

15 iulie           -Luna aproape de Venus (m = -4,1) / (ora 01)

16 iulie           -Luna aproape de Marte (m = +1,4) / (ora 03)

16 iulie           -Luna aproape de Saturn (m = +1,1) / (ora 17)

18 iulie           -Luna aproape de steaua Spica / constelaţia Virgo / (ora 09)

21 iulie           -Luna aproape de steaua Antares / constelaţia Scorpius / (ora 23)

28 iulie           -Mercur (m = +0,1) la 0,3 grade SSV de steaua Regulus (m = +1,3) /

constelaţia Leo  / (ora 01)

31 iulie           -Luna aproape de Jupiter (m = -2,7) / (ora 05)

31 iulie           -Marte (m = +1,5)  la 1,8 grade SSV de Saturn  (m = +1,1) / (ora 09)

Răsăritul  şi  apusul  planetelor  vizibile  cu  ochiul  liber

Mercur va fi vizibil la sfârşitul lunii iulie, pe cerul de seară, spre vest.

Venus se observă pe cerul de seară.

Marte se observă până spre miezul nopţii.

Jupiter poate fi observat după miezul nopţii.

Saturn se poate vedea pe cerul nopţii.

Soarele

Răsărit şi apus

La începutul lunii răsare la ora 5h34m şi apune la ora 21h03m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 6h00m şi apune la ora 20h41m.

Fenomene

Eclipsă totală de Soare  / 11 iulie 2010

Umbra Lunii traversează sudul Oceanului Pacific, părţi din Insulele Cook, Tahiti, Arhipelagul Tuamotu, Insula Paştelui, sudul statului Chile şi Argentina. Maximul totalităţii (5m20 s) are loc în largul oceanului, la 22:34 (ora oficială a României).

O eclipsă parţială va fi vizibilă într-o regiune mult mai mare care acoperă Pacificul de Sud şi sudul Americii de sud.

Luna

Distanţa de Pământ

01 iulie,  ora 13, APOGEU  – la 405.036 km de Pământ

13 iulie,  ora 14, PERIGEU – la 361.115 km de Pământ

29 iulie,  ora 03, APOGEU  – la 405.955 km de Pământ

Fazele  Lunii

04 iulie /ora 17:35   - Luna  la  Ultimul Pătrar

11 iulie /ora 22:40   – Luna  Nouă

18 iulie /ora 13:11   - Luna  la  Primul Pătrar

26 iulie /ora 04:37   - Luna Plină

Curenţi meteorici

În cursul lunii iulie activitatea meteorică se intensifică. Următorii curenţi meteorici sunt activi în această perioadă:

α-Capricornids (PAC)

Sud-δ Aquariids (SDA)

Piscis Austrinids (PAU)

Perseids (PER)

prof.Ioan  Adam, preşedinte Asociaţia Astronomică “Sirius”- Club UNESCO

/Datele din acest calendar sunt valabile pentru coordonatele Bârladului/

Fenomene de interes general în cursul acestei luni:

06 iunie          -Luna aproape de Jupiter / magnitudinea aparentă m = -2,3 (ora 07)

07 iunie          -Marte la 0,8 grade NNE de steaua Regulus / constelaţia Leo

/magnitudinea aparentă m = +1,3 (ora 09)

10 iunie          -Mercur la 5,9 grade SSE de Pleiade / magnitudinea aparentă m = -0,4

(ora 19)

10/11 iunie     -Luna aproape de Pleiade (ora 02)

11 iunie          -Luna aproape de Mercur (ora 04)

15 iunie          -Luna aproape de Venus / magnitudinea aparentă m = -4,0 (ora 07)

17 iunie          -Luna aproape de steaua Regulus / constelaţia Leo (ora 07)

17 iunie          -Luna aproape de Marte / m = +1,3 (ora 18)

21 iunie          -Luna aproape de steaua Spica/ constelaţia Virgo (ora 04)

21 iunie          -Solstiţiul de vară (ora 14:29)

24 iunie          -Luna aproape de steaua Antares / constelaţia Scorpius (ora 15)

26 iunie          -Eclipsă parţială de Lună

28 iunie          -Mercur la conjuncţie superioară (ora 15)

Solstiţiul de vară

În acest an, începutul verii astronomice are loc pe 21 iunie la ora 14:29.

Pământul execută atât o mişcare de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor păstrează (în primă aproximaţie) o poziţie fixă în spaţiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66 grade şi 33 minute. Datorită acestui fenomen, cele 2 emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Pentru un observator terestru fenomenul se materializează pe sfera cerească prin mişcarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1 grad pe zi, planul eclipticii fiind înclinat faţă de cel al ecuatorului ceresc cu 23 grade şi 27 minute. La momentul solstiţiului de vară, Soarele se va afla deci la 23 grade şi 27 minute distanţa unghiulară nord faţă de ecuatorul ceresc, el descriind mişcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului.

Denumirea de solstiţiu (“Soarele stă”) este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Soarele aflându-se la culminaţie (pentru latitudinea medie a ţării noastre) la 67 grade şi 52 minute deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32m, durata nopţii fiind de numai 8h28m. Din acelaşi motiv, şi crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor “nopţi albe”.

După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la momentul solstiţiului de iarnă.

Răsăritul  şi  apusul  planetelor  vizibile  cu  ochiul  liber

Mercur nu va fi vizibil, fiind la sfârşitul lunii la conjuncţie superioară.

Venus se observă pe cerul de seară.

Marte se observă până spre miezul nopţii.

Jupiter poate fi observat după miezul nopţii.

Saturn se poate vedea pe cerul nopţii.

Soarele

Răsărit şi apus

La începutul lunii răsare la ora 5h34m şi apune la ora 20h52m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 5h34m şi apune la ora 21h03m.

Luna

Distanţa de Pământ

03 iunie,  ora 20, APOGEU  – la 404.266 km de Pământ

15 iunie,  ora 18, PERIGEU – la 365.931 km de Pământ

Fazele  Lunii

05 iunie /ora 01:13   - Luna  la  Ultimul Pătrar

12 iunie /ora 14:15   – Luna  Nouă

19 iunie /ora 07:29   - Luna  la  Primul Pătrar

26 iunie /ora 14:30   - Luna Plină

Fenomene

Eclipsa parţială de Lună  / 26 iunie 2010 / vizibilă din America, Pacific şi estul Asiei.

Începutul eclipsei: 13:17

Mijlocul eclipsei:   14:38

Sfârşitul eclipsei:   16:00

Curenţi meteorici

June Lyrids (JLY)

Curentul de meteori este activ în perioada 11-21 iunie. Maximul curentului se va produce pe 16 iunie. Numărul de meteori pe oră: variabil, 0-5.

June Boötids (JBO)

Cometa “părinte” este cometa 7P/Pons-Winnecke.  Aceasta are o orbită care se află în prezent la aproximativ 0,24 Unităţi Astronomice. Cea mai recentă trecerea a sa la periheliu, a fost în septembrie 2008. Intervalul de activitate: 22 iunie – 2 iulie; maximul: 27 iunie, ora 17h30m.
Conform predicţiei, numărul de meteori pe oră: variabil, 0-100+.

prof.Ioan  Adam, preşedinte Asociaţia Astronomică “Sirius”- Club UNESCO

Întâlnire în cadrul proiectului “Universul cunoaşterii”

Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” BârladAsociaţia Astronomică“Sirius” – Club UNESCOÎntâlnire în cadrul proiectului “Universul cunoaşterii”În anul şcolar 2009-2010, Asociaţia Astronomică „Sirius”-Club UNESCO şi Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” Bârlad au încheiat un parteneriat cu CT „Henri Coandă” din Tulcea pentru derularea proiectului educaţional „Universul cunoaşterii”.Scopul proiectului:Valorificarea potenţialului elevilor în domeniul ştiinţelor fundamentale, astronomie şi ştiinţele naturii, prin complementarizarea educaţiei formale şi non-formale şi ridicarea standardelor acestora, în vederea formării elevilor ca cetăţeni europeni proactivi, prin crearea unui mediu favorabil afirmării tinerilor, promovând simbioza astronomie-ştiinţe ale naturii şi cultură-artă-turism-educaţie-societate.Acţiunile propuse în cadrul proiectului urmăresc exersarea autocunoaşterii şi intercunoaşterii, stimularea motivaţiei şi atitudinii pozitive pentru învăţare, a interesului pentru cunoaştere, a pasiunii pentru învăţare. De asemenea, se urmăreşte stimularea dorinţei de cunoaştere, afirmare şi autorealizare, dezvoltarea abilităţii în raţionare, a curiozităţii intelectuale, a abilităţii de abstractizare şi gândire complexă, a imaginaţiei vii, dezvoltarea gândirii analitice, divergente, creative, a nevoii de a înţelege, de stimulare mentală, dezvoltarea sensibilităţii, empatiei, perseverenţei şi a unei acute auto-stimulări.Necesitatea proiectului „Universul cunoaşterii” a fost generată de:-nevoia de informare privind educaţia prin astronomie şi ştiinţe ale naturii în rândul tinerilor din toate mediile;-nevoia copiilor, a tinerilor, de a fi atraşi spre forme de educaţie alternative şi implicit participarea lor în societate;-nevoia de optimizare a educaţieiProgramul activităţilor din anul şcolar 2009-2010:*Participare la Concursul Internaţional de Eseuri “Aspecte cosmogonice oglindite în creaţiile literare româneşti şi universale”*Participare la Programul “Nopţi galileene”*“…un pas mic pentru om dar un salt gigantic pentru omenire” – 40 de ani de la prima aselenizare – Prezentări ştiinţifice, Vizionări de filme*“Planeta Albastră si Sistemul Solar” – expoziţie de desene şi pictură*“Lumea din viitor” – compuneri ştiinţifico-fantastice* Participare la Concursul Naţional de Grafică, Pictură şi Fotografie Astronomică “Visând la aştri” – ediţia a VI-a*“Eu şi Universul” –expoziţie de desen, pictură, fotografie, grafică computerizată*“Factori de poluare, încălzirea globală, fenomene meteorologice extreme, energia nepoluantă” – concurs*“România turistică într-o Europă turistică” –concurs*“Astronomia în şcoala ta” – zi dedicată astronomiei*“Locuri dragi din ţara noastră” – excursie in judeţul Vaslui (Asociaţia Astronomică “Sirius” – Club UNESCO, Liceul Teoretic “Mihai Eminescu”, Observatorul Astronomic, Planetariul, Grădina Publică Bârlad)*“Orion” – concurs de astronomie pentru ciclul primarExcursia documentară la Bârlad a avut loc pe data de 15 mai 2010. Au participat 50 de elevi (liceu şi 5 elevi din clasele II-III) şi profesori din Tulcea, 6 elevi din Slobozia şi două cadre didactice, 17 elevi de la Grupul Industrial Transporturi Căi Ferate Galaţi împreună cu un cadru didactic.Programul:Vizitarea Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad şi cunoaşterea partenerilor din proiect – Asociaţia Astronomică „Sirius” Bârlad-prezentarea proiectelor AAS;-prezentarea activităţilor proiectului „Universul cunoaşterii” derulate până înluna mai 2010;-identificarea activităţilor ce se vor realiza în parteneriat în următorul anşcolar.Vizitarea Planetariului Bârlad; vizionarea unui film ştiinţific astronomic; vizitarea Observatorului Astronomic Bârlad;Vizitarea Grădinii Publice Bârlad; vizitarea Grădinii Zoologice Bârlad;Vizitarea Municipiului Bârlad.În cadrul activităţii din 15 mai, au fost înmânate diplome câştigătorilor concursurilor “Factori de poluare, încălzirea globală, fenomene meteorologice extreme, energia nepoluantă” şi “România turistică într-o Europă turistică”.Preşedinte AAS, prof.Ioan Adam